Acest newsletter are rolul de a prezenta oportunitățile de finanțare în domeniul CERCETĂRII și INOVĂRII din cadrul Programului ORIZONT 2020. Sunt incluse informații privind apelurile de proiecte deschise și estimate pentru intervalul martie – iunie 2016, care pot fi relevante pentru UAIC.

Cuprins

Ce este Programul ORIZONT 2020?

Cum funcționează Programul ORIZONT 2020?

Ce finanțează Programul ORIZONT 2020 în perioada martie – iunie 2016?

Ce proiecte FP7 și ORIZONT 2020 a derulat UAIC?  

Programul ORIZONT 2020 (H2020) este programul-cadru al Uniunii Europene care finanțează cercetarea și inovarea. Scopul său este de a “asigura capacitatea Europei de a produce o știință și o tehnologie de clasă mondială, care să stimuleze creșterea economică” [1]. Cu un buget de aproape 80 miliarde € alocat pentru o perioadă de 7 ani (2014-2020), este cel mai amplu program de Cercetare Dezvoltare (CD) derulat de Uniunea Europeană până în prezent. H2020 vizează 3 domenii cheie: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocări societale.

Infrastructura de cercetare, inclusiv e-infrastructura

Sprijină dezvoltarea infrastructurii de cercetare a Uniunii Europene, astfel încât cercetătorii să aibă  “acces la o infrastructură ultramodernă de ultimă generație pentru a face posibile acțiunile de cercetare noi și fascinante”[2]. Sunt vizate proiecte mari.

Acțiunile Marie-Sklodowska-Curie

“Se oferă sprijin cercetătorilor tineri și cu experiență pentru a-și consolida cariera și competențele prin formare sau perioade de stagii în alte țări sau în sectorul privat”[3].

Tehnologiile viitoare și emergente

Sprijină cercetarea colaborativă în domeniul tehnologiilor emergente și viitoare.

Cercetarea de frontieră finanțată de Consiliul European pentru Cercetare (ERC)

Finanțează cercetarea de frontieră la nivelul cercetătorilor individuali sau echipelor de cercetători. Singurul criteriu pentru acordarea finanțării este excelența.

3. Provocări societale

Se adresează principalelor preocupări ale cetățenilor Europei. Cele 7 provocări prioritare la nivelul cărora activitățile de CD pot avea impact concret și pozitiv sunt:

Sănătate, schimbări demografice și bunăstare

Sprijină identificarea de “soluții la anumite probleme majore actuale de sănătate, cum ar fi impactul în creștere al bolii Alzhemer, diabetul și superorganismele rezistente la antibiotice”[4].

Securitate alimentară, agricultură și silvicultură durabile, cercetare marină și maritimă și privind apele interioare și bioeconomie

Sprijină identificarea de ”modalități de a ne schimba în mod radical abordarea față de procesele de producție, consum, prelucrare, depozitare, reciclare și eliminare a deșeurilor, minimizând, în același timp, impactul asupra mediului. Aceasta va include găsirea unui echilibru între utilizarea resurselor regenerabile și neregenerabile de origine terestră, maritimă sau oceanică, transformarea deșeurilor în resurse valoroase și o producție durabilă de alimente, hrană pentru animale, bioproduse și bioenergie”[5].

Surse de energie sigure, ecologice și eficiente

Finanțează tranziția la un sistem energetic sustenabil și competitiv.

Transporturi inteligente, ecologice și integrate

Sprijină creșterea competitivității industriei europene de transporturi și realizarea unui sistem de transport eficient, prietenos cu mediul, sigur, sustenabil și integrat în beneficiul cetățenilor.

Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice, de mediu, utilizarea eficientă a resurselor și materiilor prime

Finanțează inovarea orientată spre dezvoltarea unei economii ecologice. Prioritățile speciale sunt schimbările climatice, deșeurile și apa.

Europa într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive

“Finanțează acțiunile de cercetare în materie de noi strategii și structuri de guvernanță pentru a depăși instabilitatea economică predominantă și a asigura reziliența Europei la viitoarele crize, schimbări demografice și tendințe de migrație. Finanțarea sprijină, de asemenea, noile forme de inovare, cum ar fi inovarea deschisă, inovarea în materie de modele de afaceri, inovarea în sectorul public și în domeniul social pentru a satisface nevoile sociale. Prin sprijinirea cercetării și inovării privind patrimoniul, identitatea, istoria și cultura europeană și rolul Europei în lume, UE construiește și „societăți reflexive” în care sunt explorate valorile comune și contribuția lor la viitorul nostru comun.”[6]

Societăți sigure – protejarea libertății și securității Europei și a cetățenilor săi

Vizează activități de cercetare și inovare pentru protejarea cetățenilor, societăților și economiei, infrastructurii și serviciilor, prosperității, stabilității politice și bunăstării.

Alte 2 domenii finanțate de H2020, cu relevanță pentru UAIC, sunt:

4. Răspândirea excelenței și extinderea participării

Sunt finanțate măsuri pentru “a asigura convergența și ameliorarea performanțelor în materie de inovare ale tuturor statelor membre și ale regiunilor lor. Experiența arată că atunci când apar crize economice care impun constrângeri asupra bugetelor naționale, disparitățile în domeniul inovării devin mai evidente în întreaga Europă. Exploatarea potențialului rezervei de talente a Europei și maximizarea și distribuirea beneficiilor inovării în întreaga Uniune reprezintă cea mai bună modalitate de consolidare a competitivității Europei și a capacității acesteia de a răspunde provocărilor societale pe viitor.

Măsurile specifice (…) includ:

• formarea de echipe care să combine instituții de cercetare excelente și instituții omoloage cu performanțe mai scăzute cu scopul de a se crea sau moderniza centrele de excelență;
• înfrățirea instituțiilor, incluzând schimburi de personal, vizite ale experților și cursuri;
• instituirea unor „catedre SEC” pentru a atrage cadre universitare renumite către instituțiile cu potențial înalt;
• un mecanism de sprijin al politicilor pentru îmbunătățirea politicilor naționale și regionale în materie de cercetare și inovare;
• favorizarea accesului la rețelele internaționale pentru cercetătorii și inovatorii de excelență;
• consolidarea rețelelor transnaționale ale punctelor de contact naționale (PCN) pentru informarea potențialilor participanți”[7].

5. Știința cu și pentru societate

Încurajează cooperarea efectivă dintre știință și societate în vederea recrutării de noi talente pentru știință și asocierea excelenței științifice cu conștientizarea și responsabilizarea socială. „De aceea, Orizont 2020 sprijină proiectele care implică cetățenii în procesele de definire a naturii cercetării care afectează viața noastră de zi cu zi. O înțelegere mai amplă între comunitățile de specialiști și nespecialiști cu privire la obiective și modalitățile de realizare a acestora va menține excelența științifică și îi va permite societății să își asume în comun rezultatele”[8].

Cine poate participa?

• un parteneriat alcătuit din minim 3 entități juridice, localizate într-un stat membru UE sau într-o țară asociată (pentru proiectele standard de cercetare)
• o entitate juridică localizată într-un stat membru UE sau într-o țară asociată (Marie Curie etc.).

Ce tipuri de acțiuni sunt finanțate?

Ce se urmărește?

• Trecerea de la cercetare la INOVARE – introducerea noilor idei pe piață!
• INOVAREA = exploatarea cu succes a noilor ideilor, astfel încât să genereze beneficii reale, practice, care să răspundă nevoilor grupurilor țintă vizate!
• EXCELENȚĂ ŞTIINŢIFICĂ
• IMPACTUL
• Exploatarea și diseminarea rezultatelor.

Ce finanțează pilonul EXCELENȚA ȘTIINȚIFICĂ?

Ce finanțează pilonul PROVOCĂRI SOCIETALE?

Care sunt principalele caracteristici ale acestui apel?

• finanțează schimburi de personal de cercetare și inovare indiferent de nivelul carierei, domeniul științific, naționalitate sau vârstă, în vederea derulării de activități comune de cercetare și inovare; se urmărește dezvoltarea unei culturi comune de cercetare și inovare axate pe creativitate, antreprenoriat și transformarea ideilor creative în produse, servicii sau procese inovative
• este orientat spre exploatarea complementarității expertizei participanților și crearea de sinergii între aceștia
• proiectele trebuie depuse de un parteneriat alcătuit din cel puțin 3 organizații din 3 țări diferite, din care cel puțin 2 participanți din 2 state membre și/sau țări asociate diferite; organizațiile pot proveni din sfera academică și non-academică (în special IMM-uri) din Europa și din țări din afara Europei; de obicei, proiectele sunt depuse de parteneriate compuse din 4-7 organizații
• finanțează mobilități (detașări) internaționale și inter-sectoriale bazate pe mecanismul schimbului (return):
  • mobilități internaționale: deplasări de la organizații din state membre/țări asociate către țări terțe și invers, indiferent de sector (pot fi în cadrul aceluiași sector)
  • mobilități europene/intersectoriale: deplasări între organizații din state membre/țări asociate care fac parte din sectoare diferite (academic/non-academic); prin urmare, aceste schimburi trebuie să implice cel puțin 1 organizație academică și o organizație non-academică
  • mobilități internaționale și europene/intersectoriale: cuprind mobilități internaționale și mobilități europene/intersectoriale; partneriatul este compus din organizații academice și non-acedemice din state membre/țări asociate și organizații din afara Europei
• pot participa angajați activi, implicați direct sau indirect în cercetare de puțin 6 luni (echivalent full-time) în cadrul organizației de trimitere, înainte de prima detașare:
  • cercetători începători (fără doctorat și < 4 ani experiență de cercetare full-time)
  • cercetători experimentați (cu doctorat sau > 4 ani experiență de cercetare full-time)
  • personal de management, administrativ sau tehnic
• fiecare persoană participantă în proiect trebuie să fie detașată pentru o perioadă de minim 1 lună și maxim 12 luni; perioada de detașare poate fi consecutivă sau non-consecutivă; o persoană poate fi detașată la una sau mai multe organizații de primire
• numărul maxim al unui proiect este de 540 luni-persoană; nu există un număr minim de luni-persoană, dar este vizat un impact consistent; de obicei, sunt prevăzute 200-400 luni-persoană
• durata unui proiect este de maxim 4 ani
• costurile unitare cofinanțate de UE:
  • pentru personalul detașat: 2.000 €/persoană/lună de detașare, care acoperă costurile de transport, cazare și diurnă; costurile salariale nu pot fi acoperite prin proiect; prin urmare, este de așteptat ca organizațiile să continue plata salariilor participanților în proiect pe durata șederii în străinătate
  • pentru instituție:
    • 800 €/persoană/lună de detașare, care acoperă costurile legate de cercetare, formare și networking (consumabile, costuri de laborator, participări la conferințe, workshopuri, activități de networking)
    • 700 €/persoană/lună de detașare, care acoperă costurile de management și costurile indirecte (management administrativ și financiar, logistică, costuri de personal, documentare etc.)
  • fondurile UE sunt plătite proporțional cu durata detașării
• costurile sunt cofinanțate integral de H2020 (contribuția UAIC este 0)
• termen limită de depunere: 28 aprilie 2016!

Care este situația apelurilor RISE din 2014 și 2015 (la nivel UE)?

Cum puteți genera o idee de proiect RISE?

• plecând de la problemele/temele de interes din zona cercetării și inovării
• informându-vă cu privire la direcțiile strategice de cercetare internaționale și naționale pentru perioada 2014-2020 (a se vedea Strategia Europa 2020, Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020), consultând rapoarte, studii, analize etc. relevante
• consultând pagina de Internet a Directoratului General pentru Cercetare, Știință și Inovare din cadrul Comisiei Europene
• cunoscând proiectele aprobate în apelurile precedente; câteva exemple de proiecte RISE:
  • Advanced physical-acoustic and psycho-acoustic diagnostic methods for innovation in building acoustics
  • PARTY - Participatory Tools for Human Development with the Youth
  • Insect-plant relationships: insights into biodiversity and new applications
  • NANOGENTOOLSDeveloping and implementation of a new generation of nanosafety assessment tools (cu partener din România)
  • Multidisciplinary Approach to Plan Smart Specialisation Strategies for Local Economic Development
  • Grey and green in Europe: elderly living in urban areas
  • Higher Education Internationalisation and Mobility: Inclusion, Equalities and Innovations
  • Researches on the potential conversion of conventional fish farms into organic by establishing a model and good practice guide (cu partener din România)
  • Transforming European Women’s Entrepreneurship: The Education and Training for Success Programme
  • Shaping Smarter Consumer Behaviour and Food Choice
  • EnhaNcing seCurity And privacy in the Social wEb: a user centered approach for the protection of minors
  • Overcoming Inequalities in Schools and Learning Communities: Innovative Education for a New Century
  • Designing Advanced Functionalities through controlled NanoElement integration in OXide thin films

Pentru a sprijini generarea de noi idei de proiecte, prezentăm, începând cu cele mai recente, proiectele derulate de către UAIC în cadrul Programelor FP7 și ORIZONT 2020.

Note de subsol

1 Sursa: Comisia Europeană, Horizon 2020 pe scurt, Bruxelles, 2014, p. 5
2 Ibidem, p. 8
3 Idem, p. 7
4 Idem, p. 11
5 Idem, p. 12
6 Idem, p. 14
7 Idem, p. 16
8 Idem, p. 17
9 Idem, p. 22
10 Guvernul României, prin PN III, contribuie la cofinanțarea proiectelor tip COFUND până la 100%.

Resurse bibilografice

1. Comisia Europeană, Horizon 2020 pe scurt, 2014
2. Portalul participanților
3. http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
4. http://cordis.europa.eu/
5. https://mscabusiness.teamwork.fr/docs/bucharest/L_APOSTOL_2.pdf