Situaţie ieşită din comun: Universitatea „Cuza“ rămâne luni fără rector
Mandatul actualului rector expiră chiar atunci, în timp ce ordinul de numire a rectorului ales nu a sosit încă de la minister. Ce soluţie va găsi Senatul instituţiei?
De luni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi va rămâne fără rector. Mandatul actual al prof.dr. Vasile Işan se va încheia, în timp ce ordinul de numire în funcţie necesar pentru ca prof.dr. Tudorel Toader, rectorul ales, să îşi exercite atribuţiile nu a venit încă de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
Prin urmare, Senatul nou ales al UAIC se va întruni luni într-o şedinţă extraordinară pentru a desemna un ordonator de credite care să asigure interimatul până când hârtia pe baza căreia prof.dr. Tudorel Toader să poată să îşi exercite oficial atribuţiile va ajunge de la Bucureşti. Surse din interiorul universităţii au precizat că mandatul acestei persoane ar putea să fie suficient de lung (minimum trei luni) astfel încât, deşi ordinul pentru numirea în funcţia de rector al lui prof.dr. Tudorel Toader ar veni, el şi-ar putea încheia mandatul la Curtea Constituţională fără să se suspende din funcţia de rector.
„Senatul se va întruni, ne vom consulta, şi eu, ca preşedinte al Senatului, voi propune Senatului un nume pentru ordonator de credite, urmând să fie vot secret pentru desemnarea acestuia. Numele nu este definitiv, trebuie să fie un profesor universitar, cel mai probabil va fi unul dintre prorectori. Pot veni şi propuneri din Senat, cert este că luni trebuie să avem un ordonator de credite ales prin vot majoritar. Acesta va avea toate prerogativele rectorului“, a declarat prof.dr. Ovidiu-Gabriel Iancu, preşedintele Senatului.
Miza imediată a desemnării unui ordonator de credite este semnarea hârtiilor potrivit cărora să se poată efectua la timp plata salariilor şi a burselor pe luna trecută, pentru a fi la zi şi a nu exista întârzieri. „Tot ce a fost urgent, cum ar fi metodologia de admitere, s-a rezolvat“, a completat prof.dr. Ovidiu-Gabriel Iancu. Situaţia este una ieşită din comun, fiindcă expiră în acelaşi timp şi mandatul prorectorilor.
Conform Legii Educaţiei Naţionale, dacă rectorul renunţă sau nu îşi poate exercita funcţia sau este revocat, atribuţiile sale sunt preluate de către un prorector, cel mai probabil fiind vorba despre cel responsabil cu strategia universitară. Dat fiind faptul că la „Cuza“ expiră mandatul tuturor, nu va fi un rector intermediat, ci un ordonator de credite, cum este în prezent şi situaţia la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, care a avut în ultimul mandat un rector, prof.dr. Vasile Astărăstoae, un rector interimar, prof.dr. Dragoş Pieptu, şi a fost condusă până miercuri, 24 februarie, de un ordonator de credite, prof.dr. Ştefan Georgescu.
Publicație Ziarul de Iași
Vîntu a mai obținut un mandat de rector la USAMV și își face o echipă nouă
Prof.dr. Vasile Vîntu a fost reales în funcţia de rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi, în urma votului care a avut loc ieri.
Prezenţa la vot a fost de aproximativ 94%, 187 dintre cei 199 de membri ai colectivului academic cu drept de vot prezentându-se ieri la urne. Însă dintre acestea doar 163 au fost voturi exprimate valabil, fiind 24 anulate, un procent surprinzător de mare, de aproape 13%.
„Cvorumul a fost îndeplinit atunci când la urne s-au prezentat cel puţin o sută de persoane, totul a mers foarte bine“, a declarat prof.dr. Ioan Ţenu, preşedintele Biroului Electoral Universitar.
Rectorul deja în funcţie a precizat că îşi va începe noul mandat cu o echipă nouă de prorectori, însă că aceştia nu au fost încă stabiliţi. Cert este că prof.dr. Ioan Ţenu şi prof.dr. Constantin Leonte, prorectori responsabili cu activitatea didactică şi, respectiv, cu cercetarea ştiinţifică, nu vor face parte din noua echipă fiindcă au atins vârsta de pensionare.
„Chiar dacă a fost un vot previzibil, echipa de prorectori va fi aleasă de acum încolo, fiindcă aşa stau lucrurile bine într-o democraţie. Voi avea o echipă nouă, sigur vor fi schimbări faţă de mandatul anterior, unele dintre ele din motive obiective, după cum am precizat“, a declaratprof.dr. Vasile Vîntu.
Acesta a mai spus că prezenţa foarte mare la urne, cea mai mare din întregul centru universitar ieşean, dă legitimitate opţiunii, mai ales că acesta a fost singurul candidat şi se putea argumenta că interesul pentru a merge la vot a fost unul scăzut.
„Sunt foarte bucuros, pentru că a fost o prezenţă foarte bună. Acesta este un vot foarte puternic de încredere, şi îmi dă speranţa că vom merge pe un drum bun alături de cei care au venit şi de cei care nu au venit la vot“, a mai spus rectorul.
USAMV a fost ultima instituţie de învăţământ superior de stat din Iaşi care şi-a ales rectorul
Publicație Ziarul de Iași și Evenimentul
Raportul activităţii lui Vasile Işan a fost publicat
Prezentat în ultima şedinţă a membrilor Senatului Universităţii „Al.I. Cuza” (UAIC) Iaşi din legislatura 2012 – 2016, de pe 18 februarie, raportului de încheiere a mandatului rectorului Vasile Işan a fost publicat ieri, 26 februarie, pe site-ul instituţiei. Raportul de activitate cuprinde date statistici din perioada februarie 2012 – februarie 2016, cât a durat mandatului lui Vasile Işan, precum şi tendinţe sau informaţii din domeniile de interes - educaţie, cercetare, servicii de suport, administrative şi financiar
Publicație: Evenimentul
INTERVIU EXCLUSIV. Președintele CNATDCU, Ioan-Aurel Pop: Este necesară publicarea pe site-urile universităților a tezelor de doctorat
Profesorul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj, a fost ales săptămâna trecută președinte al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), o instituție importantă în procesul de acordare, analiză și retragere a titlurilor de doctor.
Ne amintim că în anul 2012, ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a desființat CNATDCU în timpul ședinței în care Consiliul a decis că fostul premier Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Referitor la acest subiect, noul președinte a explicat, într-un interviu acordat în exclusivitate „României libere“, că dacă decizia privind acordarea sau retragerea titlurilor de doctor se mută la nivelul universităților, atunci Universitatea București (care a dat deja un verdict de plagiat pentru Victor Ponta) poate să ia singură o decizie în cazul fostul premier. Dacă viitoarele prevederi legale elaborate de Ministerul Educației nu se vor aplica retroactiv, atunci soarta doctoratului lui Victor Ponta va fi decisă tot de ministrul Educației, ne-a declarat Ioan-Aurel Pop.
În acest moment, atribuțiile CNATDCU în privința plagiatelor nu sunt foarte clare, și pentru că Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică o serie de modificări aduse „Legii Educaţiei” și „Codului studiilor universitare de doctorat”, care ar da posibilitatea universităţilor să retragă titlul de doctor tuturor celor care au dobândit această distincție, inclusiv politicienilor.
Pe de altă parte, universitarul se exprimă în favoarea publicării online a tezelor de doctorat și spune că nu trebuie făcute diferențe atunci când există suspiciuni de plagiat.
Care sunt prioritățile dumneavoastră ca președinte al CNATDCU?
I.A.P.: Cred că, în acest moment, cel mai important lucru este ca eforturile noastre comune să fie orientate spre restabilirea încrederii în instituția pe care o conduc. În ultima vreme, am constatat cu toții că a existat un asediu permanent asupra imaginii CNATDCU, ceea ce a dus la o diminuare a încrederii publice în această instituție. Pentru a evita o decredibilizare a sa, voi căuta, împreună cu colegii mei, să pun în mișcare toate mecanismele de transparentizare și de comunicare pe care le avem. Sunt convins că multe din lucrurile negative vehiculate astăzi în diverse medii în legătură cu CNATDCU se datorează, în special, lipsei de comunicare sau mai exact unei comunicări insuficiente.
În al doilea rând, voi insista asupra întăririi eticii în activitatea didactică și de cercetare, mizând, printre altele, pe corelarea activității noastre cu cea a celorlalte instituții implicate în stabilirea standardelor, în evaluarea și îmbunătățirea permanentă a calității didactice și a relevanței rezultatelor cercetării. În al treilea rând, așa cum am mai spus în alte contexte, pentru mine cei mai importanți sunt oamenii. Ne vom asigura că în comisiile de specialitate sunt prezenți specialiști cu o operă semnificativă, recunoscuți de profesioniștii domeniului. Vom căuta să îi responsabilizăm și să îi determinăm să dorească să participe la efortul de dezvoltare a cercetării în România. Vom face apel la experți care să aducă un plus de greutate muncii în comisiile de specialitate și să formuleze și să promoveze standardele excelenței pentru domeniul pe care îl reprezintă.
Vor exista schimbări la nivelul structurii CNATDCU și la nivelul atribuțiilor?
I.A.P.: Nu cred că trebuie să începem cu schimbări de structură, ci mai degrabă cu schimbări la nivel de implicare și responsabilizare. Totodată, observați și dumneavoastră că parcurgem o perioadă foarte dinamică de înnoiri venite dinspre decizia guvernamentală. Deja trebuie să ținem cont de schimbarea de atribuții presupusă prin deplasarea responsabilității dinspre CNATDCU înspre universități, în privința deciziilor celor mai importante legate de acordarea și obținerea titlului de doctor în diverse ramuri ale științei, ca și în privința mecanismelor presupuse de retragerea acestuia. În chip logic, ar trebui să urmeze și modificări de structură, fiindcă regulile noi presupun adesea și redimensionarea unor comisii, apelul la oameni noi etc.
Care va fi rolul CNATDCU în ceea ce privește acordarea, analiza și retragerea titlurilor de doctor?
I.A.P.: Trebuie să mai avem un pic de răbdare până avem toate schimbările de ordin juridic pe care le preconizează Ministerul Educației. Domnul ministru Adrian Curaj a anunțat deja câteva mecanisme care să facă mai funcțională decizia cu privire la acordarea sau retragerea titlului de doctor. În contextul în care decizia este mutată la nivelul universității și a structurilor Academiei, CNATDCU va avea în continuare un rol important în ceea ce privește reglarea mecanismelor, mai ales atunci când intervin situații de criză, cum ar fi cea a retragerii unui titlu. CNATDCU va avea atribuții în mecanismele de asigurare a respectării deontologiei universitare, dar și în privința evaluării, chiar a analizei făcute prin apel la experți interni și internaționali. CNATDCU va avea un rol foarte important, deoarece va funcționa sub forma unei instanțe de apel. Dar mai întâi trebuie să vedem forma finală a documentelor pe care le avem, așa cum știți, supuse dezbaterii publice. Trebuie să așteptăm modificările legislative sau hotărârile de guvern și ordinele de ministru.
Există mecanisme de monitorizare și control care pot aduce o mai mare transparență în ceea ce privește tezele de doctorat?
I.A.P.: Sunt convins că o mare parte a problemelor vor fi rezolvate prin faptul că decizia va fi transferată la nivelul universităților și a institutelor Academiei, iar prin acestea la nivelul școlilor doctorale. Rezolvarea problemelor trebuie să înceapă la nivelul școlilor doctorale și a muncii de cercetare propriu-zise – prin elaborarea și evaluarea lucrărilor în această instanță – sub coordonarea fiecărei persoane cu drept de a conduce doctorate și a comisiilor de îndrumare ale fiecărui candidat. Responsabilizarea la acest nivel va conduce la o mai mare responsabilitate la nivelul universității și va duce, în cea mai mare măsură, la eliminarea posibilității de a ajunge în faza de susținere cu teze plagiate. Utilizarea verificărilor de conținut, a softurilor antiplagiat e de la sine înțeleasă. Cred că este deja o metodă larg utilizată de toți conducătorii de doctorat. Trebuie să ne asigurăm de faptul că aceste instrumente sunt întotdeauna și în mod corect utilizate. Suplimentar, cred că este benefic să începem cu publicarea pe site-urile universităților a tezelor de doctorat ce urmează a se susține și să facem mai apoi eforturi pentru a da acces online pentru toate tezele publicate anterior. Pentru aceasta trebuie să fie corelate deciziile noastre și prevederile legislative. De asemenea, cred că tezele deja susținute și trimise sub formă electronică la CNATDCU spre confirmare, trebuie puse pe site-ul instituției, astfel ca membrii comisiilor de specialitate să le poată examina din timp, pe îndelete.
Care este poziția dumneavoastră în legătură cu suspiciuni de plagiat ce planează asupra unor politicieni?
I.A.P.: Ca profesor și cercetător, ca editor al unei reviste cu o foarte bună recunoaștere internațională, dar și ca rector, am militat mereu pentru însănătoșirea mediului universitar în ceea ce privește calitatea publicațiilor și internaționalizarea lor. Această atitudine are deja cuprinsă în sine o opțiune fermă în ceea ce privește respectarea calității de autor, a rezultatelor produse de diverși cercetători, ceea ce presupune și o recunoaștere a muncii depuse și a creativității lor. Dincolo de problema onestității intelectuale, plagiatul reprezintă atât o formă de furt, cât și o formă a totalei lipse de respect a plagiatorului în raport cu creația și munca depusă de alți autori. Prin urmare, este vorba de o problemă cu certe conotații juridice și cu o dimensiune etică. Am dezaprobat întotdeauna aceste încălcării ale legii și ale moralei în activitatea didactică și de cercetare.
În privința plagiatului, eu nu fac nici o deosebire între cercetători, fie ei tineri cercetători, sau politicieni cu vizibilitate. Toți cei ce doresc să desfășoare activități de cercetare au dreptul să o facă, dar trebuie să înceapă prin cunoașterea regulilor, cu respectarea deontologiei și cu un respect față de categoria profesională angajată în câmpul cercetării. Fie că sunt politicieni sau oameni ce lucrează în mediul privat sau în universități, fără deosebire, trebuie să se supună acelorași exigențe. Nu aș dori să ne concentrăm numai asupra politicienilor sau a persoanelor ce au o anumită vizibilitate publică. Absolut toți cei ce își doresc titlul de doctor trebuie să desfășoare o cercetare cu rezultate originale, care să le aparțină. Toți cei care nu respectă regulile în domeniul cercetării, trebuie să fie trași la răspundere și să fie sancționați pe măsura faptei lor.
Cum comentați faptul că deși Universitatea București a dat un verdict de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta, până în acest moment fostul premier a rămas cu acest titlu?
I.A.P.: În cazul fostului prim-ministru Victor Ponta, Comisia de etică de la Universitatea București a dat o anumită decizie, diferită de cele ale altor instituții, apelând la experți în domeniu. În condițiile în care decizia privind acordarea sau retragerea titlurilor de doctor se mută la nivelul universităților, în numele autonomiei universitare și a prevederilor legale și deontologice, Universitatea București va putea decide singură care este cea mai bună cale de urmat în acest caz. Dacă prevederile legale cele noi nu se vor aplica retroactiv, cum înclină să ceară juriștii, atunci va decide ministrul Educației. Cazurile de politicieni cu teze de doctorat elaborate mai recent (ca și cele ale unor persoane publice private de libertate, autoare de cărți scrise în detenție) au conotații speciale numai fiindcă interesul opiniei publice este foarte mare. Dar, în privința exigenței, tratamentul trebuie să fie egal. Iar prima instanță care să constate sau nu plagiatul, nu trebuie să fie o comisie de etică, oricât de exigentă și de corectă ar fi, ci un grup de specialiști independenți, cu lucrări proprii în domeniul respectiv. Chiar Comisia de etică respectivă ar trebui să apeleze la specialiști. Abia după pronunțarea specialiștilor, ar urma decizia comisiei de etică a universității. Dacă s-ar face contestație, atunci CNATDCU ar trebui să purceadă iarăși la supunerea lucrării respective atenției specialiștilor săi. Nu se pot judeca lucrări de istorie de către geografi și nici lucrări de psihologie de către biologi! Altminteri, riscăm decizii eronate și contestabile.
"Plagiatul reprezintă atât o formă de furt, cât și o formă a totalei lipse de respect a plagiatorului în raport cu creația și munca depusă de alți autori.“ - Ioan-Aurel Pop, președinte al CNATDCU
Publicație: România Liberă
Consiliul Naţional al Rectorilor solicită să fie implicat în avizarea reglementărilor privind studiile de doctorat
Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) anunţă că susţine orice demers al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de acordare a unei autonomii sporite instituţiilor de învăţământ superior, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de elaborare a tezei de doctorat şi acordare a titlului de doctor, însă solicită "cu fermitate" să fie implicat în elaborarea, finalizarea şi avizarea cadrului normativ care reglementează aceste studii.
"Consiliul Naţional al Rectorilor, în calitate de partener de dialog social în domeniul învăţământului superior, susţine orice demers al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de acordare a unei autonomii sporite instituţiilor de învăţământ superior, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de elaborare a tezei de doctorat şi acordare a titlului de doctor, prin propunerile de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, lansate recent în dezbatere publică. Acestea trebuie privite însă în contextul mai larg al tuturor modificărilor care se au în vedere pentru cadrul normativ care reglementează organizarea studiilor doctorale, Consiliul Naţional al Rectorilor solicitând cu fermitate să fie implicat în elaborarea, finalizarea şi avizarea lui", se arată într-un comunicat remis duminică Agerpres.
În opinia CNR, fundamentarea modificărilor vizate pe principiul autonomiei universitare constituie o recunoaştere a responsabilităţii şi rolului esenţial al instituţiilor de învăţământ superior din România, în promovarea excelenţei în organizarea programelor de studii universitare, precum şi în protejarea integrităţii academice.
"În acest context, creşterea responsabilităţii universităţilor în gestionarea studiilor doctorale, prin preluarea prerogativelor de acordare şi retragere a titlului ştiinţific de doctor, va trebui susţinută de consolidarea cadrului instituţional şi normativ intern al fiecărei universităţi privind organizarea studiilor doctorale, evaluarea internă a calităţii, dar şi analiza şi sancţionarea abaterilor de la regulile bunei conduite în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, în general", afirmă CNR.
Rectorii precizează că susţin şi stabilirea unor mecanisme de evaluare şi asigurare a calităţii pentru ciclul de studii doctorale, care să vizeze întreaga durată a studiilor, nu numai lucrarea de doctorat, şi care să aibă în vedere şi prevederi clare menite să descurajeze practicile care nu sunt în acord cu etica universitară, precum şi derularea de urgenţă a unui proces de reevaluare a şcolilor doctorale, în scopul verificării îndeplinirii standardelor minimale de către toate entităţile care organizează studii doctorale.
"În acelaşi timp, la stabilirea tuturor procedurilor cu privire la elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat, precum şi la acordarea titlului de doctor, trebuie avut în vedere evitarea birocratizării, prin elemente care nu sunt relevante pentru activitatea ştiinţifică a doctorandului. De o deosebită importanţă, în procesul de creştere a performanţei ştiinţifice a studiilor doctorale, ca principală sursă de cunoaştere şi inovare, este finanţarea adecvată a acestora, în vederea atragerii celor mai buni studenţi şi cadre didactice, precum şi pentru crearea şi întreţinerea unei baze materiale adecvate, şi reiterăm astfel solicitarea către Guvernul României de a acorda sectorului educaţiei o finanţare adecvată rolului major pe care îl are în dezvoltarea socio-economică a ţării", mai arată reprezentanţii CNR.
Potrivit rectorilor, orice abordare generalizatoare, care doreşte să arunce asupra sistemului naţional de educaţie stigmatul de sistem "profund corupt, în total dezacord cu realităţile din sălile de studiu" este "extrem de periculoasă şi poate avea ca rezultat destructurarea societăţii în ansamblul ei".
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a anunţat, pe 10 februarie, la finalul şedinţei de guvern, că proiectele privind modificarea legislaţiei referitoare la doctorate vor fi supuse consultării publice. "Întărim autonomia universitară. Odată cu responsabilizarea universităţilor, acestea vor avea obligaţii clare privind transparenţa în ceea ce se întâmplă în doctorate", spune Curaj.
Potrivit modificărilor legislative, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) va rămâne for de apel şi va fi întărit, a completat el.
"Alt punct important este evaluarea şcolilor doctorale. Evaluarea internaţională a şcolilor doctorale va începe chiar înainte de finalizarea autoevaluării pe care eu am solicitat-o deja. (...) În vară, cât mai rapid, vom porni evaluarea internaţională a şcolilor doctorale", a adăugat Adrian Curaj.
El a apreciat că modificările legislative vor fi "operaţionale" la jumătatea lunii martie, dată fiind perioada de consultare publică pe care trebuie să o parcurgă hotărârea de guvern privind codul studiilor doctorale.
Publicație: România Liberă
|
