Universităţile ieşene transformă româna în limbă de circulaţie internaţională
AFACEREA ERASMUS la Iaşi! Studenții iau bani ca să predea un eseu și să se plimbe
Situaţie absurdă prin programul Erasmus la universităţile din Iaşi. Vin studenţi de peste tot, din Europa, dar şi din zona Asiei, chiar şi China, prin Erasmus, dar nu li se predă în limba engleză sau franceză. Cursurile sunt comune cu cele ale studenţilor români. Este doar un soi de turism universitar - studenţii vin, vorbesc cu profesorii, dau un proiect în engleză, şi în rest tot anul stau şi se plimbă prin ţară. Aproximativ la fel se întâmplă şi cu studenţii români care merg prin acest program în străinătate.
Deşi toate universităţile care participă în parteneriate internaţionale de tip Erasmus se obligă să asigure studenţilor care vin cursuri într-o limbă de circulaţie internaţională, mulţi dintre tinerii din alte ţări care ajung la Iaşi sunt înscrişi la programe cu predare exclusiv în limba română. Deşi universităţile din Iaşi au unele programe cu predare în limba engleză, ele nu acoperă toate domeniile de interes pe care se semnează aceste parteneriate, astfel că mulţi dintre tinerii care vin şi ajung să încaseze burse între 500 şi 1.000 de euro îşi petrec semestrul în România vizitând ţara.
La finalul cursurilor, pe baza micii înţelegeri cu profesorul titular de curs, ei predau un proiect în limba engleză sau franceză pe baza căruia îşi primesc nota şi se întorc acasă, cu economii considerabile. Asta în cele mai bune cazuri - în care profesorul titular de curs este fluent într-o limbă de circulaţie internaţională. Indiferent de situaţie, universităţile încasează bani atât pentru studenţii care pleacă cu astfel de burse, cât şi pentru cei care vin.
În România în loc de Roma
Recomandat a fi un proiect implicat cu predilecţie către zona culturală, Erasmus+ a fost la un punct de a nu fi finanţat pentru următorii şapte ani de către Uniunea Europeană. Criticile aduse sistemului se reflectă în toate universităţile membre ale contractului semnat, inclusiv la universităţile din Iaşi - tinerii vin, frecventează în măsura în care pot cursurile, şi apoi practică un soi de„turism universitar“ pentru a se întoarce după câteva luni în ţara lor, adesea rămânând în urmă cu pregătirea.
Cu excepţia celor care chiar sunt interesaţi să înveţe şi insistă pe lângă profesori pentru a primi această oportunitate, din mărturiile tinerilor care ajung la universităţile din Iaşi, România este o destinaţie exotică, iar puţini aleg să vină aici pentru a studia. Motivul principal invocat de către studenţi este că, cu excepţia puţinelor module cu predare în limba engleză sau franceză, laboratoarele, cursurile şi seminariile sunt într-o limbă străină pentru ei, româna.
Anastasya Martina Masria Limbong este studentă în anul al III-lea şi urmează unul dintre cele opt module cu predare în limba engleză de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“, laFacultatea de Construcţii şi Instalaţii Iaşi, şi spune că a ajuns cu Erasmus la Iaşi din greşeală.
„Când am mers să aplic pentru ţara în care vreau să merg, am citit primele patru litere şi am crezut că e Roma. Am crezut c-am să ajung în Italia şi, când am primit biletul de avion, am realizat că sunt diferite. Nu-mi pare rău, totuşi. În România economisesc o grămadă de bani. Primesc 1.000 de euro pe lună, aşa că pot să mă întorc cu bani acasă, pentru că aici totul este foarte ieftin“, a declarat Martina.
Aceasta a precizat că are cursurile în limba engleză, însă toţi colegii ei sunt români. „Aceştia le cer uneori profesorilor să le explice lucruri mai pe înţelesul lor, în română, pentru că nu înţeleg limba engleză atât de bine. În România, faţă de Indonezia, am timp să mă relaxez. Acasă am cursuri 12 ore consecutiv. Un lucru bun este că fac limba română la facultate. TUIAŞI oferă cursuri gratuite de limbă română pentru studenţi, aşa că am învăţat puţin“, a adăugat studenta.
Eseuri în loc de cursuri
Coordonatorii programelor de la universităţile ieşene admit faptul că există o neconcordanţă între oferta de pe hârtie a universităţilor şi realitatea de pe teren, însă explică faptul că sunt unii profesori care fac tot posibilul pentru a o compensa. Spre exemplu, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ studenţii care urmează programe în limba română beneficiază, la unele specializări, de o bibliografie specială pentru limba engleză. Însă doar dacă profesorul îşi dedică timp, în mod voluntar să facă acest lucru.
„Cei care nu sunt la programe cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională ştiu acest lucru dinainte de a veni, nu află aici. Aşa stau lucrurile. Pentru ei există cursuri de limba română înainte de a începe anul şi fac un curs intensiv de limba română şi în timpul anului pentru aprofundare. Însă programul are această dimensiune de contact cu alt mediu academic, lingvistic, cultural“, a explicat prof.dr. Henri Luchian, prorector responsabil cu relaţiile internaţionale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.
La nivel de cifre, UAIC are 146 de studenţi care au venit anul acesta universitar pentru studii laIaşi, fără cei veniţi prin programele Mundus, care înseamnă parteneriate cu ţări non-UE.
„În semestrul trecut am avut de prezentat cinci proiecte redactate în limba engleză şi am susţinut un singur examen. Nu sunt obligată să merg la facultate deoarece nu cunosc limba în care se predă“, a declarat Maria Pérez Fernández, studentă la Facultatea de Psihiologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, de la Universitat de València din Spania.
Există însă şi reversul medaliei. Departamentul de Relaţii Internaţionale de la Universitatea „Cuza“ s-a întâlnit în trecut cu situaţii în care universităţi din Spania care prezentau în oferta lor predare în limbile spaniolă şi catalană aveau, de fapt, cursuri în catalană.
„Dacă a apărut o astfel de situaţie, este izolată. Studenţii noştri ştiu unde merg. Am înregistrat şi noi de-a lungul anilor una-două situaţii de acest gen şi fiecare şi-a găsit o rezolvare. În general, studenţii reuşesc să înveţe limba pe cât e necesar“, a adăugat prof.dr. Henri Luchian.
România, peste media europeană la engleză
Situaţia absenţei cursurilor în limbi străine pentru studenţi este generalizată la întregul mediu universitar ieşean, însă cei mai mulţi vin la UAIC şi UTI. Spre exemplu, Universitatea Tehnică a primit anul acesta 102 studenţi, atât din ţări europene, cât şi din ţări non-UE prin proiecteErasmus Mundus.
„Nu am prieteni români, pentru că nu interacţionez cu românii. Universitatea nu are cursuri de management şi resurse umane în limba engleză, aşa că nu merg la cursuri. Profesorii îmi dau materialele de pe care pot învăţa, dar pentru a mă evalua îmi sunt date de făcut eseuri pe care, mai apoi, le prezint la finalul semestrului“, a declarat Serish Abdul Karim, venit cu Erasmus din Pakistan la UTI.
Prof.dr. Irina Lungu, prorector responsabil cu relaţii internaţionale, explică faptul că, pentru a se contrabalansa acest dezechilibru, studenţii sunt încurajaţi să îi ajute pe colegii lor din străinătate, această activitate de tutoriat fiind recunoscută şi sub formă de voluntariat.
„Pentru a crea noi linii de predare în limba engleză, trebuie să existe o masă critică de doritori în rândul profesorilor pentru susţinerea ei. Sub semnul obligativităţii lucrurile se pot face doar sub un anumit punct. Însă experienţa Erasmus vizează în sensul ei complex experienţa pe care un tânăr o poate avea într-o altă ţară, o altă societate, cultură, care primează faţă de acumularea strictă a unui volum de cunoştinţe“, a precizat prorectorul.
Aceasta a explicat că există şi universităţi din unele ţări care nici măcar nu urmăresc ca studenţii să îşi acopere linia de cursuri urmată la universitatea de care aparţin, ci acceptă pentruechivalare notele şi cursurile de la Universitatea Tehnică, chiar dacă direcţia de studiu nu coincide cu cea din ţara de provenienţă a studentului.
„Trimiţând studenţi de ai noştri urmărim ca 80% să fie suprapunere perfectă cu ce ar învăţa la Iaşi. Oricum, la nivel de licenţă, în România sunt mai multe programe cu predare în limba engleză decât în multe alte ţări europene“, a completat prof.dr. Irina Lungu.
Toţi studenţii străini care vin în România cu programe Erasmus, indiferent că o fac la nivel de licenţă, master sau doctorat, au posibilitatea de a urma cursuri în limba română, însă este o variantă doar opţională şi cei care nu doresc pot să nu o facă
Publicație : Ziarul de Iași
UMF Iaşi pregăteşte pentru elevi „Săptămâna Creierului“
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi şi-a anunţat evenimentele pe care le va desfăşura pentru elevi în perioada 18-21 aprilie, când se organizează şi Săptămâna Şcoala Altfel.
Există o serie de manifestări recurente, printre ele numărându-se şi Arena Medicală. Aceasta va fi organizată sub forma unui complex de evenimente interactive, diferenţiate pe niveluri de interes şi grupe de vârstă, în clădirea Facultăţii de Farmacie.
„Activităţile din cadrul Arenei Medicale fac accesibile noţiunile medicale printr-o abordare practică şi concretă, inspirând tinerii pentru meseria de medic“, au precizat reprezentanţii UMF Iaşi.
Există două tipuri de evenimente organizate sub această umbrelă - tururi ghidate în universitate, dar şi arena medicală în sine, cu activităţi în laboratoare sau cursuri interactive pentru toate categoriile de vârstă. Unul dintre evenimentele anunţate ca fiind printre cele mai interesante este şi Săptămâna Creierului, care presupune organizarea a zece ateliere zilnic, de la ora 10.00 la 16.00.
„Săptămâna creierului este un eveniment interactiv de conştientizare şi propagare în rândul tinerilor, cu predilecţie, a cunoştinţelor despre sistemul nervos şi a progreselor şi beneficiilor cercetării în domeniul neuroştiinţelor clinice şi de laborator“, au precizat reprezentanţii universităţii.
În paralel, vor fi organizate şi cursuri de prim-ajutor, la acestea, cât şi la restul evenimentelor, existând disponibile formulare online pentru cei care vor să se înscrie din timp.
Publicație : Ziarul de Iași
|
