Competiţie ştiinţifică de tradiţie la „Cuza”
Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iaşi organizează, în perioada 20 – 23 aprilie, concursul studenţesc „Hexagonul facultăţilor de drept”.
Competiţia reuneşte anual cadre didactice şi studenţi de la cele mai prestigioase facultăţi de drept din ţară, dintre care: Universitatea din Craiova, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu şi Universitatea de Vest, din Timişoara. Anul acesta, Universitatea de Stat din Chişinău este invitatul special al evenimentului. Probele „Hexagonului facultăţilor de drept” sunt împărţite în două secţiuni: cea ştiinţifică, în care sunt prevăzute întreceri pe teme de drept civil, drept penal sau drept constituţional şi cea sportivă, care cuprinde competiţii de fotbal, streetball, şah sau tenis de masă. Concursul a debutat în anul 1970, sub denumirea „Triunghiular” şi are ca scop principal preocuparea pentru excelenţă în selecţia şi pregătirea studenţilor şi în cercetarea ştiinţifică desfăşurată de cadrele didactice.
Publicație : Evenimentul
Bibliotecă de valoare din Iași, de 7 ani cu cărţile în saci de rafie
Una dintre cele mai renumite biblioteci de matematică la nivel internaţional, locul în care s-a născut şi s-a format celebra şcoală de matematică ieşeană, plimbă în saci de rafie, din 2009, 83.000 de volume pentru că nu s-a reuşit găsirea unui spaţiu pentru acestea. Problemele valorosului fond de carte al Seminarului Matematic „Alexandru Myller“ au apărut odată cu demararea amplelor renovări din 2009, lucrări nefinalizate nici astăzi.
Problema bibliotecii Seminarului Matematic „Alexandru Myller“, care aparţine de Facultatea de Matematică a Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi, a apărut în perioada în care multe dintre spaţiile din Corpul A au intrat în ample proceduri de renovare, în 2009. Atunci exista riscul ca biblioteca să îşi piardă o serie dintre spaţii, şi a fost nevoie de un memoriu semnat la nivel internaţional de toţi absolvenţii, reputaţi matematicieni, ca să împiedice acest lucru să se întâmple. Însă a mai existat un spaţiu care nu a intrat sub incidenţa acelui memoriu, şi a cărui problemă a trenat de-a lungul timpului. Unul dintre spaţiile bibliotecii a fost transformat în amfiteatru, în prezent existând un număr de aproximativ 8.300 de volume şi reviste internaţionale ce nu pot fi consultate de către doritori, depozitate de-a valma în saci de rafie.
Sacii de rafie stau unii peste alţii de ani buni
„Decanul de atunci a spus că ne va da un spaţiu, conducerea s-a schimbat, am primit aceleaşi promisiuni şi aşteptăm. Deocamdată cărţile sunt depozitate în saci de rafie într-o sală de la parter. Am primit promisiunea ca măcar în sala respectivă să se facă rafturi şi să rămână cărţile tot acolo. Însă momentan nu putem să le consultăm, nu putem să mergem să dăm sacii la o parte, care sunt unul peste altul, ca să căutăm“, a declarat Andrei Patraş, bibliotecar-şef al Seminarului Matematic „Alexandru Myller“. Mai există alte depozite accesibile în afară de cel blocat, iar numărul total de volume reprezintă aproximativ 10% din fondul total al cărţilor bibliotecii.
Era în plan un depozit la Ezăreni
Volumele respective au fost duse la un moment dat, pentru depozitare, şi la Observatorul Astronomic, înainte de a fi aduse înapoi în cei şapte ani în care au stat departe de public. Această perioadă a fost marcată de mai multe cereri de consultare a materialelor ce erau în colecţiile respective, însă profesorii care aveau nevoie de ele au trebuit să se reorienteze. „Am avut solicitări, nu foate multe, dar ele au existat. Sunt profesori care au înţeles, au căutat în alte părţi, în alte filiale sau pe Internet. E neplăcută situaţia. S-a întâmplat în timpul mandatului domnului Oprea, pe motiv că exista altă destinaţie pentru spaţiul respectiv, însă nu i-a interesat ce să facem cu cărţile. Fondul de carte a crescut în ultima perioadă, le-am mai înghesuit, dar nu ar încăpea şi restul de volume în spaţiile pe care le avem deja“, a adăugat Andrei Patraş.
Decanul Facultăţii de Matematică din anul 2009, prof.dr. Ovidiu Cârjă, actual director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, susţine că la momentul respectiv erau unele planuri de a muta integral fondul de carte al bibliotecii Seminarului Matematic. „Atunci a fost evacuată toată biblioteca, iar cărţile sunt, într-adevăr, în saci. Cel puţin asta este situaţia pe care o ştiam eu, şi nu cred că s-a schimbat. La momentul 2009 erau nişte idei, să le spunem trăsnite, să se facă un depozit la Ezăreni sau să se mute depozitele în curţile interioare, dar nu mai comentăm chestiunile astea. Cert este că spaţiul seminarului s-a redus şi mai departe este greu de spus ce se va întâmpla“, a declarat prof.dr. Ovidiu Cârjă.
Locul de naştere al şcolii de matematică ieşene
Biblioteca Seminarului Matematic „Alexandru Myller“ a fost înfiinţată de însuşi celebrul matematician în 1910, după un model german. Academicianul Viorel Barbu a precizat ieri, pentru „Ziarul de Iaşi“, faptul că aceasta a fost ani la rândul cea mai bună bibliotecă matematică din ţară.„Nu ştiu care sunt acum problemele bibliotecii, dar ea era un loc în care se întâlneau matematicienii, iar până în anii ’80 primea regulat cele mai importante reviste din domeniu.Aceasta a rămas una dintre cele mai importante biblioteci ştiinţifice din ţară. În jurul ei s-a creat de fapt ceea ce s-a numit ulterior - şi s-a păstrat până astăzi - şcoala matematică de la Iaşi, o instituţie de mare prestigiu“, a declarat acad. Viorel Barbu.
Publicație Ziarul de Iași
Studenţii ieșeni merg prin şcoli ca să alunge teama de medic din rândul elevilor
Societatea Studenţilor Medicinişti din Iaşi organizează cea de-a XII-a ediţie a proiectului naţional „Micii Sanitari“, care se adresează claselor primare ale municipiului Iaşi, având un număr de 900 de elevi înscrişi.
În acesta, voluntari ai SSMI vor coordona activitatea didactică folosind jocuri, lucrul în echipă şi concursuri pentru a-i învăţa pe copii despre anatomia şi fiziologia corpului uman, norme de igienă, noţiuni de prim ajutor şi alte noţiuni generale despre cum să aibă grijă de sănătatea lor şi a celor din jur. Prima etapă a proiectului s-a încheiat luni, când echipele de voluntari au mers în clasele a II-a, a III-a şi a IV-a pentru a preda lecţii despre educaţie pentru sănătate.
Duminică, 17 aprilie, a avut loc etapa locală, când trei elevi din fiecare clasă au fost aleşi voluntari pentru a participa la o întrecere unde şi-au verificat noţiunile sanitare dobândite. Mai departe, dintre aceştia au fost selectaţi o serie de elevi care vor reprezenta echipa municipiului Iaşi la nivel naţional. Aceasta din urmă se va desfăşura între 13 şi 15 mai la Vălenii de Munte, judeţul Prahova, unde vor mai concura elevi din centrele universitare organizatoare ale acestui proiect, precum Bucureşti, Cluj, Craiova, Sibiu, Timişoara, Braşov, Oradea şi Târgu Mureş. „Scopul nostru este ca prin informaţiile transmise într-un mod interactiv să promovăm un stil de viaţă sănătos încă de la vârste fragede, să încercăm să le alungăm teama de doctor, spital, injecţii şi poate le vom deschide pentru prima dată o perspectivă asupra carierei de medic“, au precizat reprezentanţii SSMI.
Publicație Ziarul de Iași
Doctoratul - excelenţă academică sau diplomă fără valoare?
România este ţara cu cei mai mulţi deţinători ai unei diplome de doctorat din Europa * numărul covârşitor de mare de doctori nu a făcut decât să ducă la demonetizarea acestui titlu * cercetările ştiinţifice realizate de doctoranzii români lasă mult de dorit
Doctoratul este cea mai înaltă treaptă a studiilor organizate de universităţi, aflându-se, la ora actuală, în tranziţia de la statutul de studii postuniversitare la cel de studii universitare. Studiile doctorale au fost organizate pentru prima dată în formă de învăţământ la zi în anul 1996, imediat după intrarea în vigoare a Legii Învăţământului. Acum 100 de ani, România avea, probabil, cel mult 20 de personalităţi ce purtau, ca pe cea mai înaltă recunoaştere a calităţii lor profesionale, titlul de doctor. În domeniile lor de competenţă erau cei mai buni, fiindcă în lume, şi atunci, dar şi acum, doctoratul reprezintă excelenţa şi statuează pregătirea foarte bună dintr-un domeniu. Primul doctor în chimie, în persoana lui Traian Negrescu, a apărut la Politehnica din Bucureşti, abia după război. Astăzi, România are, în total, câteva zeci de mii de doctori, cei mai mulţi fiind cadre didactice universitare sau preuniversitare.
Universităţile scot doctori pe bandă rulantă
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2012, sistemul de învăţământ superior public şi privat avea înmatriculate peste 23.500 de persoane care doreau să obţină titlul de doctor (circa 14% din totalul cursanţilor studiilor postuniversitare).
România este ţara cu cei mai mulţi deţinători ai unei diplome de doctorat, depăşind chiar şi ţări care dau, an de an, câştigătorul premiului Nobel. La fiecare un milion de români, 251 de persoane se pot mândri cu titulatura de doctor într-un anumit domeniu. Media europeană este de 200 de doctori la un milion de locuitori. În Polonia, de exemplu, sunt 87 de titluri de doctor la un milion de locuitori, în Bulgaria – 79, Ungaria – 127, iar în Cehia media este de 221. Deşi au mult mai puţini doctori în ştiinţe decât România, totuşi, toate aceste ţări surclasează România la rezultatele testelor PISA (Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor). În plus, ţări precum Cehia, Bulgaria, Ungaria sau Polonia au şi universităţi care se plasează în Top 500 mondial, în timp ce nicio instituţie românească nu se regăseşte în acest clasament. Totodată, România are mai mulţi doctori şi decât Germania, Marea Britanie Franţa sau Italia, ţări recunoscute la nivel mondial pentru calitatea învăţământului. Potrivit Eurostat, în ţara noastră s-au acordat, în anul 2009, 4.764 titluri de doctor, o creştere substanţială faţă de anii precedenţi, când au fost acordate doar în jur de 3.000 de astfel de titluri. În anul 2012, aproximativ 5.000 de români au obţinut diploma de doctor.
Titlul de doctor, obligatoriu pentru politicieni
Obţinerea diplomei de doctor a devenit un „trend obligatoriu” printre aleşii noştri. Membrii Parlamentului sunt în top, 133 de parlamentari din cei aproape 600 trecând prin munca titanică pe care o presupune obţinerea unei diplome de doctorat. Nici membrii fostului Guvern Ponta nu s-au lăsat mai prejos, 11 din cei 27 de miniştri beneficiind de această titulatură de doctor. Cei mai mulţi dintre aleşi noştri sunt doctori specializaţi în Economie sau Drept.
Uşurinţa cu care se pot obţine aceste titluri creşte de la an la an
Ştacheta cu care se pot obţine diplome de doctor scade îngrijorător, numărul tot mai mare de doctori la nivel naţional ducând la demonetizarea unei astfel de titulaturi. Studiile doctorale presupun ore întregi de muncă, studiu şi cercetare, uneori chiar şi câte 12 pe zi. „A face o cercetare ştiinţifică înseamnă a descoperi ceva. O astfel de cercetare presupune o muncă titanică, de zeci şi sute de ore. Doar cineva cu adevărat pasionat şi dedicat poate face asta. Trebuie să te dedici cercetării 100% pentru a ieşi o cercetare de calitate”, a declarat un profesor ieşean, care are şi titlul de doctor. La Cambridge, de exemplu, doctoranzii se dedică total cercetării şi studiului, lucrând atât individual cât şi in echipe. În primul an, doctorandul trebuie să aibă deja planul tezei de doctorat şi să înceapă cercetarea propriu-zisă. La Sorbona, doctoranzii lucrează sub supravegherea permanentă a coordonatorului, participă la seminarii, fac stagii de pregătire şi fac parte din grupurile de cercetare ale Şcolii Doctorale.
Pentru a-şi susţine teza, doctorandul trebuie să primească întâi evaluarea directorului de cercetare, a doi examinatori din exterior, a directorului Şcolii Doctorale şi a preşedintelui universităţii. Situaţia este diferită la noi, unde a urma cursurile doctorale presupune a te prezenta la cursuri de două sau trei ore pe săptămână, a face o cercetare mai mult sau mai puţin autentică şi a scrie o lucrare de câteva sute de pagini. Pe lângă toate acestea, motivele pentru care studenţii aleg să se înscrie la doctorat sunt greşite, o mare parte din doctoranzii români, înscriindu-se la studiile doctorale fie pentru beneficiile materiale, fie pentru a-şi prelungi, pur şi simplu, studenţia cu câţiva ani. „Am avut un coleg care s-a înscris la doctorat doar pentru a primi indemnizaţia lunară, de câteva sute de lei. Nu erau bani chiar puţini. Lui nu i-a fost prea greu să termine doctoratul, îl ajuta intelectul. A făcut doctoratul pentru bani, ulterior nu s-a folosit de diplomă în niciun fel”, a declarat un doctor în economie din Iaşi.
Rata doctoranzilor la 1 milion de locuitori:
România – 251
Polonia - 87
Bulgaria - 79
Ungaria – 127
Publicație : Evenimentul
Studenţii medicinişti din Iaşi, „clienţi“ de bază la târgurile de joburi în străinătate. De ce ne pleacă pe capete medicii tineri
Studenţii din anii terminali de la Facultatea de Medicină din Iaşi se interesează de ofertele spitalelor de peste hotare. Ei vor să profeseze în străinătate pentru că sunt mult mai bine plătiţi, salariile fiind şi de zece ori mai mari, dar şi pentru că au condiţii moderne de lucru.
La târgurile de joburi medicale în străinătate, primii care le trec pragul sunt chiar studenţii din anii V şi VI de studiu. Deşi încă nu au ieşit de pe băncile facultăţilor, aceştia deja optează pentru un job în străinătate. Sunt nemulţumiţi de ceea ce le oferă statul român şi preferă clinicile din afară.
Chiar şi organizatorii unui astfel de târg spun că nu e de mirare având în vedere salariile atractive care li se oferă la spitalele prestigioase din Europa.
‘’Companiile de recrutare le oferă numeroase avantaje candidaţilor, cum ar fi urmare de cursuri de limbă străină, posibilitatea de a prelua un cabinet medical de la un medic care doreşte să se pensioneze, ajutor de relocare a familiei, găsirea unui loc de muncă pentru partenerul de viaţă. Salariile medicilor în străinătate pornesc de la 5.000 de euro şi pot ajunge până la 12.000, iar pentru o asistentă venitul începe de la 2.300 de euro şi creşte în funcţie de vechime’’, spune Bianca Pescaru, organizatorul Târgului Cariere în Alb.
Angajatorii recunosc că cei mai interesaţi de ofertele lor sunt tinerii, de multe ori care încă nu au absolvit Medicina.
‘’Tinerii sunt cei mai interesaţi de ofertele noastre. Ei sunt şi cei mai influenţaţi de salarizare şi sunt atraşi de mediul de viaţă, ei sunt cei mai dispuşi să facă schimbări radicale’’, spune Alexandra Florea, reprezentant firmă de recrutare personal medical.
Mediciniştii spun că nici nu iau în calcul să profeseze în România.
‘’Salariul în străinătate porneşte de la 4.000 de euro în primul an de rezidenţiat, în timp ce la noi este sub 1.000 de lei. Acolo sunt alte condiţii de muncă, mult mai bune, nici nu mă gândesc să rămân. Voi pleca în Germania, Austria’’, spune o studentă în anul VI de studiu.
Nu doar medicii sunt la mare căutare în afară, ci şi asistentele medicale. Anul trecut, 521 de asistente din Iaşi au plecat la muncă în străinătate.
Publicație Adevărul
|
