Iaşul academic pierde un nume de referinţă internaţională. Valeriu Cotea a murit lucrând
"Regele vinului" a plecat ieri-dimineaţă să toarne licoarea căreia şi-a dedicat viaţa şi în paharul sfinţilor. În dimineaţa zilei, renumitul oenolog şi academician Valeriu Cotea s-a stins din viaţă la Spitalul „Sfântul Spiridon“, unde era internat încă de sâmbătă, când a fost adus de Ambulanţă în stop cardio-respirator, în urma unui accident stupid: înecat cu o felie de portocală. Măcinat de mai mulţi ani de o boală cronică, profesorul în vârstă de 90 de ani a lăsat comunitatea academică îndoliată, mulţi dintre apropiaţii săi declarând că, în ciuda maladiei care îi măcina oasele şi a vârstei înaintate, profesorul a rămas până la finalul vieţii un izvor nesecat de optimism şi înţelepciune.
„Nu l-am cunoscut decât în ultimii zece ani, pentru că domeniile de lucru au fost destul de diferite. Însă din acele relaţii obişnuite am amintiri foarte plăcute cu dumnealui. Sunt destul de copleşit de evenimentele care au avut loc, sunt evenimente care vin pe neaşteptate şi ne copleşesc, şi nu ştim ce să mai spunem“, a spus prof.dr. Mihail Voicu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Române. Profesorul Voicu şi-l aminteşte pe celebrul oenolog ieşean ca fiind un om riguros, care avea momente în care era aprig, dar şi prietenos, sensibil, fiind foarte receptiv la problemele celor din jur.
A lucrat până în ultima zi
Una dintre calităţile apreciate de toţi cei din jurul său era discursul profesorului, care avea calităţi veritabile de oratorie, marcate cu multe ironii, multe dintre acestea privind chiar propria persoană. Va rămâne însă în amintirile comunităţii care l-a cunoscut şi prin munca sa în domeniul cercetării. Acesta a scris peste 600 de lucrări de specialitate, inclusiv celebrul Tratat de Oenologie, în două volume, care este una dintre cărţile de temelie ale studiului viticulturii în România.
Acesta a pus bazele Centrului de Cercetări şi a Staţiei pilot pentru Oenologie, a creat o şcoală de profil la Iaşi care s-a dezvoltat şi s-a ramificat inclusiv pe plan internaţional. Datorită muncii sale în domeniu, academicianul, care a murit cu trei săptămâni înainte de a împlini 90 de ani, era cunoscut drept „Regele vinurilor“.
S-a născut în comuna Vidra, judeţul Vrancea, în 1926, şi pe 11 mai 2016 urma să sărbătorească împlinirea a 90 de ani de viaţă. Vârstă la care academicianul încă lucra. Apropiaţii povestesc că în ziua în care acesta a fost transportat la spital în stare gravă a ieşit din camera în care lucra la o nouă carte, de data aceasta una despre el şi activitatea sa, pe care urma să o lanseze în preajma zilei de 11 mai. „Pierderea este una maximă. Era un om deosebit, care se implica direct în treaba pe care o făcea. Când a murit, a ieşit din camera lui, unde lucra la o carte, chiar volumul ce trebuia să fie lansat la aniversarea de 90 de ani. A ieşit din cameră şi nu s-a mai întors... A murit lucrând. Aşa a fost tot timpul, până în ultima clipă. Însă treaba va merge mai departe, ce este de făcut se va face în continuare“, a declarat Cristinel Zănoagă, cercetător apropiat academicianului Cotea.
„Iaşul e Oxfordul României“
Deşi a spus de fiecare dată că nu îndrăgeşte funcţiile administrative, profesorul Cotea a fost timp de 19 ani şeful Catedrei de Viticultură şi şase ani, în două legislaturi separate, decan al Facultăţii de Horticultură. Acesta a reprezentat România timp de 20 de ani la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului, fiind chiar vicepreşedinte şi având oportunitatea de a conduce acest for, însă fără a se concretiza.
De fiecare dată când a avut oportunitatea, profesorul a spus că nu se poate despărţi de gustul de fragă şi că vinul este unul dintre cele mai importante produse existente. „Vinul este singurul produs citat în Biblie de mai mult de 400 de ori. Vinul este singurul produs care are un zeu. Nu avem o cultură, dar o facem. Francezii, spaniolii au o cunoaştere a vinului, dar în acelaşi timp se intersectează: vinul influenţează cultura, şi cultura, vinul. Nicio mare producţie artistică, literară sau filosofică nu miroase a bere, ci a vin. Este un stimulent. Noi n-am băut vinul din pocale de cristal, ci din ulcică de lut, lut ars, ca şi mâinile celor care trudesc în plantaţii“, spunea academicianul Valeriu Cotea într-un interviu acordat „Ziarului de Iaşi“.
Acesta a fost tentat să plece din Iaşi, spre Bucureşti, însă a refuzat, argumentând că „Iaşul este Oxfordul României“. Acesta va fi înmormântat sâmbătă, de la ora 12, iar momentan este depus la Biserica „Sfântul Nicolae“ din Copou.
Publicație Ziarul de Iași și Evenimentul
Profesori incompetenţi, elevi corijenţi. Cum trebuie regândit sistemul de pregătire al dascălilor
Rezultatele slabe la examenele naţionale, dar şi rezultatele profesorilor la examenele de titularizare sunt dovada că actualul sistem de formare a cadrelor didactice nu funcţionează. Aşa arată concluziile unei dezbateri publice organizată de Coaliţia pentru Educaţie. Experţii cer completarea modulului psihopedagogic cu un masterat didactic pentru aprofundare. Dascălilor nu le-ar strica nici doctoratele.
Nu mai puţin de 35 de profesori şi experţi în educaţie şi-au prezentat, joi, 21 aprilie, depoziţiile privind modul în care ar trebui pregătiţi profesorii pentru a creşte calitatea sistemului de învăţământ românesc. Discuţiile au avut loc la invitaţia Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
De exemplu, profesorul Cristian Voica de la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti, a arătat că sistemul actual de pregătire a cadrelor didactice nu este funcţional prin simpla evidenţă a notelor obiţinute de profesorii la concursurile de titularizare, dar şi ale elevilor care susţin examenele naţionale.
„Ceea ce ar tebui să poată facă un profesor e să treacă acea barieră catedră şi auditoriu. Cifrele din 2015 arată că doar 33 la sută dintre profesorii debutanţi care au participat la concursul de titularizare pe post au luat medii peste 7, doar 56 la sută dintre absolvenţii de liceu au promovat bacalaureatul, nu vorbesc doar de cei care s-au înscris la examen. Acestea sunt realităţile „minunate” în care ne mişcăm. Deci după mine aceste cifre arată că sistemul actual nu funcţionează. Valorizarea practicii pedagogice nu se practică, în afară de faptul că îi trimitem pe studenţi să facă nişte ore formale sau mai puţin formale şi după aceea nu îi mai întrebăm nimic. Se valorizează practica prin lucrări de minicercetare?”, a comentat profesorul Cristian Voica.
„Elevii vor muri de plictiseală dacă profesorii nu sunt formaţi pentru transdiscilplinaritate”
„Cu cele mai minunate planuri cadru, cu cele mai bune programe şcolare, elevii vor muri de plictiseală la şcoală şi profesorii nu vor avea instrumentele necesare dacă nu se formează profesorii. Motivul pentru care în planul cadru nu s-a trecut transdiciplinaritatea, de exemplu, este că nu avem profesorii formaţi pentru acest lucru. Formarea pentru transdisciplinaritate va trebui să înceapă pentru că va trebui să intre în planul cadru transdisciplinaritatea”, a adăugat preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, în deschiderea dezbaterii publice.
Cele mai multe depoziţii ale universitarilor au constat în necesitatea coexistenţei şi complementarităţii modulului pentru formarea personalului ddicactic, care ar trebui să fie făcut în continuare în perioada licenţei, cu masteratul didactic care ar însemna aprofundarea cunoştinţelor didactice.
Astfel, profesoara Steliana Toma de la Departamentul de pregătire a personalului didactic din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a fost prima voce are a susţinut continuitatea celor două întrucât cele două nu sunt echivalente şi nu se pot înlocui una pe cealaltă.
„Nu putem alege nici numai masterat didactic, nici numai modul pedagogic. Opţiunea noastră este pentru formare iniţială pe parcursul studiilor de licenţă prin programul consacrat nivelului I de pregătire psihopedagogice şi pregătire aprofundată prin masterat didactic. Nu există echivalenţă între cele două, ci complementaritate”, a spus profesoara Steliana Toma de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, care a vorrbit şi în numele ARACIS.
„Formarea iniţială pentru cariera didactică trebuie să se realizeze pe parcursul cursurilor de licenţă, minim 30 de credite, iar aceasta acoperă un volum de muncă de 750 de ore, dintre care 364 cursuri aplicative diecte, 386 de ore studiu individual. Absolvirea programului de formare iniţială oferit de departamentele psihopedagogice se justifică ca o condiţie pentru titularizare, obţinerea definitivatului în învăţământul preuniversitar. Masteratul trebuie să asigure aprofundarea şi trebuie să permită accesul la gradul I, la doctorat, iar pentru profesoratul la nivel de liceu nivel superior”, a subliniat şi profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti
Masterat diferenţiat sau unic?
Marea provocare a discuţiilor a fost dacă fiecare Facultate va implementa propriul mastrat pedagogic pentru a-şi structura cursurile aplicate pe specializare sau va fi un master unic.
„Discuţia majoră este în jurul întrebării cum facem masteratul didactic, în Facultatea de specialitate sau vorbim de două specializări, trei specializări. Profesorul de fizică face şi chimie la masterat şi să predea transdiciplinar, să fie profesor de ştiinţe sau nu. Sau este pentru fiecare specializare masterat şi trebuie să organizeze fiecare Facultatea cu o componentă mai mare de practică”, a mai spus Daniela Vişoianu, preşedinta Fundaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
Profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti a pledat pentru o diferenţiere.
„Masteratul didactic sugerat de noi ar putea fi masterat dominant profesional cu elemente de masterat ştiinţific, pentru că sunt integrate elemente de cercetare. Noi dorim un masterat diferenţiat, nu unic, întrucât în planul de învăţământ văzut de noi avem o distribuţie pe discipline de specialitate 50 la sută şi discipline psihopedagogice cu practică aferentă tot 50 la sută. În cadrul acestor compartimente, 30 la sută pot reprezenta discipline şi practici opţionale pentru specialitate, 30 la sută pentru formare psihopedagogic. Astfel putem avea o varietate de masterate care variază în limitele celor 30 de procente. Un masterat didactic în Fizică de la Universitatea din Bucureşti nu ar trebui să difere de un masterat didactic în fizică la universitatea clujeană. Trebuie avut un trunchi comun, pentru că este vorba în fapt de aceeaşi profesiune”, a subliniat profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.
Licenţă, doctorat şi teaching skills de profesor
Directorul educaţional al Şcolii particulare cu profil bilingv „Avenor College”, Dana Papadima, a împărtăşit din experinţa cunoaşterii şi a altor modele de pregătire a cadrelor didactice, respectiv a celor care s-au format didactic în Marea Britanie. Aceasta a subliniat importanţa existenţei unei specializări care să formeze profesori, nu cercetători în diverse domenii.
„De şase ani vin în şcoala noastră vin suficienţi colegi din sistemul britanic sau american, mai mult sau mai puţin bine pregătiţi, dar toţi au la bază teaching skills, sunt profesori. Eu am făcut litere şi mă consider filolog, îi întreb ce sunt, iar ei sunt profesori, îmi spun „I have teaching skills”. Încăţ personal meserie de la colegul meu de 25 de ani şi care predă science şi sport, asta înseamnă că trebuie să ne ducă cu gândul la accentul pe care îl punem pe teaching skills şi mai departe la orele de pe care copiii trebuie să le petreacă în şcoli specializate care să asigure practică, coaching, lidership, ore de asistenţă. Nu are rost să reinventăm roata, ci să să ne asumăm că unele universitărţi trebuie să regândească profilul profesorului pe care îl obţin, şi nu al cercetătorului”, a spus directorul educaţional, Dana Papadima.
În acelaşi sentiment, profesorul Marian Staş a adus în dicuţie necesitatea unui program de licenţă pentru profesia de profesor, care ar oferi timp dezevoltare profesională. Porivit acestuia trebuie să nu se mai nege faptul că starea actuală a sistemului este proastă, întrucât există o ruptură între ceea ce cer elevii şi ce oferă profesorii, subliniid că sistemul de educaţie este vulnerabil.
„Pledoaria mea este pentru licenţă pentru profesia didactică, pentru că una înseamnă să ies din facultatea de matematică matematician şi cu totul altceva este să ies din facultatea de matematică profesor de matematică. Există şi un document de politici publice în acest sens, Şocla de profesori, care înseamnă regândirea structurală a ceea ce înseamnă parcursul şi statutul profesiei didactice. Universităţile trebuie să îşi asume programe de licenţă pentru profesori. Arta profesiei didactice nu încap într-un număr de credite de pedagogie sau doar în masterul educaţional”, a comentat profesorul Marian Staş de la Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei.
Reprezentanta Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Florentina Samihăian, a evidenţiat că această instituţie are deja un masterat pentru absolvenţii care doresc o carieră didactică.
„Programul nostru are şi discipline generale pedagogice la care avem invitaţi profesori de la alte universităţi, dar avem discipline de profil care pregătesc profesorul pentru a preda o anumită disciplină. Masteranzii noştri consideră că la modulele psihopedagocie se fac lucruri prea generale, dar solicită şi realizarea unui doctorat didactic, pentru că vor să cerceteze modul în care îşi pot îmbunătăţi activitatea la clasă”, a declarat Reprezentanta Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Florentina Samihăian.
Ministerul Educaţiei şi Administraţia prezidenţială deschise schimbărilor
Anca Denisa Petrache, director al Direcţiei de formare continuă din cadrul MENCŞ, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu este opacă şi este deschisă la dialog în sensul includerii propunerilor într-o metodologie.
„Cred că masteratul didactic aşa cum este conceput sau anunţat nu poate rezolva toate problemele din sistem, problemele legate de statutul cadrului didactic. Ce facem cu practica pedagogică reală, că masterat putem face foarte bun la nivel teoretic, dar trebuie să fie exersat, să aibă practică. Dacă vom găsi contextul în care să realizăm o discuţie constructivă şi să finalizăm prin metodologie sau prin ce vom considera că este ncesar cu atât mai bine”, Anca Denisa Petrache.
La dezbatere, a fost prezentă şi Ioana Irina Rusu, consilier în cadrul departamentului de educaţie al Preşedenţiei, care lucrează în proiectul dezbaterea naţională „România educată” şi care încearcă să coaguleze câteva obiective în sensul unei reforme.
„Formarea iniţială este o temă esenţială care atinge abilitarea dascălilor în a crea sistuaţii de învăţare relevante pentru copilul de astăzi, pentru a-l ajuta să înveţe cu plăcere şi pentru a deveni un factor de încredere şi motivre pentru acesta. România nu îşi mai permite să mai piardă potenţial uman prin neparticiparea la educaţie. Formarea profesorilor ajută şi la recredibilizarea profesorilor şi a profesiei”, a spus consilierul din cadrul administraţiei prezidenţiale.
Finalitatea dezbaterii, politici publice aplicate
În luna iunie 2016 o comisia de specialitate formată din 10 experţi în educaţie va pune laolaltă depoziţiile, va trage concluzii despre cum s-ar putea transforma modul în care se formează profesorii acum în România. Va întocmi un raport şi va fi propus Ministerul Educaţiei
„Noi vrem să facen o acţiune de advocacy şi să promovăm recomandările pe care Comisia de experţi le va face, astfel încât să devină o politică naţională, să apară legislaţie principală şi secundară şi să se schimbe modul în care se formează profesorii”, a încheiat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţiei, Daniela Vişoianu.
Adrian Curaj despre satisticile simulărilor examenelor de BAC: Aceste rezultate dau un semnal de alarmă în plus
Publicație Adevărul
Universităţile de stat, invitate să se bată în proiecte în dezvoltare. Ce sume sunt puse la bătaie
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) a lansat joi, 21 aprilie, prima competiţie de proiecte finanţate din fondul de dezvoltare instituţională destinat universităţilor de stat. Suma totală a fondului de dezvoltare instituţională (FDI) este de aproximativ 19 milioane lei. O universitate poate depune maximum trei proiecte pe domenii diferite, iar suma maximă care poate fi obţinută pe proiect este de 350.000 de lei.
Fondurile de dezvoltare instituţională vor fi alocate, în acest an, prin competiţie de proiecte, arată un comunicat al MENCŞ. Potrivit documentului, startul competiţiei a fost dat joi, 21 aprilie, iar suma totală a fondului de dezvoltare instituţională este de 19 milioane de lei.
„Este pentru prima dată când fondurile din FDI sunt alocate prin competiţie de proiecte instituţionale, deşi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior a propus acest mecanism din 2012. Mă bucur că am reuşit să operaţionalizăm unul dintre principalele mecanisme prin care, împreună cu universităţile, facem paşi concreţi în domenii de prioritate naţională privind învăţământul superior”, a declarat ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.
Pentru finanţarea FDI, sunt vizate patru domenii strategice: creşterea echităţii sociale, creşterea accesului la învăţământul superior, internaţionalizarea învăţământului superior din România, implementarea Registrului Matricol Unic şi funcţionarea grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor didactice.
„Potrivit metodologiei aprobate, o universitate poate depune maximum trei proiecte pe domenii diferite de dezvoltare instituţională (cel mult un proiect pe domeniu strategic). Suma maximă care poate fi obţinută de universitate pentru fiecare proiect este de 350.000 lei, excepţie făcând proiectele ce vizează grădinile botanice care pot obţine finanţare de până la 1 milion de lei”, mai informează comunicatul MENCŞ
Calendarul competiţiei
Potrivit calendarului competiţiei, sunt două perioade de depunere a dosarelor de către universităţi.
Prima perioadă a competiţiei, respectiv de depunere a proiectelor, este între 21 aprilie şi 4 mai, iar a doua perioadă este între 25 mai şi 6 iunie.
Pe 17 mai se vor afişa rezultatele primei competiţii, iar pe 16 iunie vor fi afişate rezultatele celei de-a doua competiţii.
Încheierea contractelor de finanţare se va efectua între 24 mai şi 30 mai, pentru prima etapă, şi 24 iunie şi 30 iunie, pentru a doua etapă.
Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, pe platforma UDiManager administrată de UEFISCDI: http://uefiscdi-direct.ro/, iar acestea vor fi evaluate şi selectate de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS).
Publicație Adevărul
Studenţii de la Politehnică nu au asistat la discuţii legate de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Patriarhului Daniel. Andronescu: „Decizia e din 2013”
Discuţii aprinse la Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) după ce Patriarhul Daniel a primit titlul de Doctor Honoris Causa. Decizia a fost luată de Senatul universităţii însă unii studenţi, membri în Senat, spun că nu au luat parte la vreo şedinţă în care să se fi luat o astfel de hotărâre.
Preşedintele Senatului UPB, Ecaterina Andronescu, a explicat însă că decizia este una din 2013, notează hotnews.ro, care subliniază că anunţul făcut de Universitate i-a luat prin surprindere pe studenţi. Aceştia au cerut, ulterior, explicaţii. „Sunt membru de 2 ani în senat şi nu am asistat la aşa ceva”, a declarat Daniel Floarea, unul dintre studenţii membri în Senatul universităţii, citat de hotnews.ro. Potrivit acestuia, Ecaterina Andronescu urmează să le prezinte tinerilor şi actele respective din 2013, când a fost luată hotărârea de acordare a titlului onorific Patriarhului Daniel. Şi Cătălin Popa, un alt membru în Senatul universităţii spune că nu s-a discutat în ultimii doi ani pe marginea unei astfel de hotărâri. „Politehnica, în anul 2013, a aniversat 195 de ani de la înfiinţarea primei şcoli de ingineri hotârnici din Bucureşti, din care noi ne revendicam. Atunci s-a luat o decizie de a acorda titlul de Honoris Causa Regelui Mihai, preşedintelui Academiei Române prof. Haiduc, guvernatorului Bancii Nationale dl. Isărescu, şi Patriarhului, în 2013. Patriarhul nu a vrut sa îl primească atunci, pentru a spus 'o să stabilesc eu data mai incolo, cand o să crească catedrala', asta ne-a spus atunci. Ca urmare ne-a cerut să organizăm ceremonia acum. Nu a mai venit la ceremonie, dupa cum ştiţi, la câteva ore dupa ce ne-a anunţat un consilier al domniei sale ca programul nu ii permite sa vina la ceremonie, ne-a dat un telefon sa ne roage să mergem să îi acordăm titlul acolo, ceea ce am şi făcut”, a spus, în replică, Ecaterina Andronescu, citată de hotnews.ro.
ANOSR consideră anularea ceremoniei o lipsă de curaj
Vicepreşedinta Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Stundenţeşti din România consideră că Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, nu a avut curaj să vină în faţa studenţilor, dar şi a presei, mai ales în urma subiectelor delicate în care a fost implicată Biserica Ortodoxă.
„Consider oricum că Universităţile acordă mult prea uşor în ultima vreme titlurile de Doctor Honoris Causa şi este necesară o mai multă atenţie la acordarea acestor titluri. În ultima vreme, patriarhul Daniel a avut nişte ieşiri mai mult decât discutabile în presă, iar faptul că Biserica Ortodoxă vrea construirea Catedralei Mântuirii Neamului aduce unora dintre studenţi nemulţumire, pentru că există o mare nevoie de bani şi în alte domenii, cum ar fi educaţia. Studenţii sunt împărţiţi e adevărat. Nu putem să ignorăm faptul că România este o ţară prin definiţie creştin ortodoxă”, a comentat pentru „Adevărul” vicepreşedintele ANOSR, Iulia Pop.
Patriarhul Daniel a primit titlul la el acasă
Reacţiile au venit după ce joi, 14 aprilie, la ora 11.00, la Universitatea Politehnica din Bucureşti trebuia să aibă loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al aceleiaşi universităţi. „Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti reprezintă o recunoaştere simbolică a activităţii Preafericitului Părinte, activitate prin care a susţinut permanent educaţia românească şi care a adus o contribuţie semnificativă în asumarea rolului Bisericii în instituţiile şi unităţile de învăţământ, pentru asigurarea continuităţii în credinţa strămoşească", arată un comunicat al Universităţii Politehnica.
Biserica Ortodoxă Română a trimis, în schimb, un comunicat prin care anunţă că ceremonia a fost anulată, pentru că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a putut participa la eveniment. „Din motive personale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a putut participa la eveniment, dar exprimă recunoştinţă Universităţii Politehnica pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa ca simbol al cooperării dintre Universitate şi Biserică”, arată comunicatul BOR.
Cu toate acestea, potrivit basilica.ro, rectorul Mihnea Costoiu şi preşedintele Senatului Universităţii, Ecaterina Andronescu, s-au dus personal la Muzeul Patriarhilor din Reşedinţa Patriarhală, pentru a-i acorda părintelui Daniel titlul academic.
„Senatul Universităţii Politehnica a luat în unanimitate această decizie. Pentru mine este o mare onoare să vă înmânez, astăzi, împreună cu domnul rector, însemnele titlului de Doctor Honoris Causa. Daţi-mi voie să vă mărturisesc că am fost extrem de impresionată de proiectele pe care Preafericirea Voastră le-aţi dedicat acestei ţări, fie în calitate de profesor, fie în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei sau în calitatea pe care astăzi o aveţi şi către care noi ne plecăm cu respect frunţile, aceea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Pentru noi este o onoare să vă înmânăm această diplomă, pentru că Şcoala şi Biserica întotdeauna au lucrat împreună pentru generaţia tânără sau mai puţin tânără, iar acest fapt este important”, a declarat, potrivit basilica.ro, Ecaterina Andronescu.
Publicație Adevărul
|
