Sunteţi aşteptaţi la o „noapte albă“ la Biblioteca Academiei din Iaşi
Filiala Iaşi a Bibliotecii Academiei Române din Iaşi va organiza pe 23 aprilie Noaptea Bilbiotecilor Româneşti, având ca temă a evenimentului Valori fundamentale promovate de Academia Română - Limba Română.
Astfel, în ziua de 23 aprilie vor fi organizate o serie de manifestări pentru a marca această ocazie, începând cu ora 18.00. Prima dintre acestea va fi prezentarea Dicţionarului limbii române, seria nouă. Aici se va discuta despre corpusul lexicograficul românesc esenţial, despre dicţionare ale limbii române aliniate la nivel de intrare. „Cele două teme majore de cercetare ale Deparmtanetului de Lexicologie-Lexicografie din cadrul Institutului de Filologie Română «A. Philippide» Iaşi vor fi prezentate de dr. Gabriela Haja, cercetător ştiinţific gradul I şi responsabil de departament“, au precizat organizatorii.
Vor mai fi o serie de dicţionare prezentate de către autorii lor, precum Dicţionarul ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română sau Dicţionarul general de sinonime al limbii române. De la ora ora 18.45 se vor putea vizita colecţiile de periodice, iar de la ora 19.00, prof.dr. Stelian Dumistrăcel va vorbi despre „Expresiile populare, mereu actuale“. Ultimul eveniment va începe la ora 20.00 şi va dura 45 de minute, prof.dr. Nicolae Creţu vorbind despre „dificultăţi «ameninţătoare» ale românei ca limbă străină“.
Publicație: Ziarul de Iași
Trei premii literare importante oferite de „Ziarul de Iaşi“
Dan Lungu, profesor universitar, scriitor şi director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, a primit aseară Premiul naţional pentru proză „Ziarul de Iaşi“. Romanul său „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu“ a fost desemnat astfel cel mai bun volum de proză de pe anul 2014, în cadrul Galei de premiere care a avut loc în Aula Magna „Haralamb Vasiliu“ a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi. Premiul a constat într-un cec în valoare de 6.000 de lei şi trofeul celei de-a XII-a ediţii.
În deschidere, Toni Hriţac, redactorul şef al „Ziarului de Iaşi“, a explicat pe scurt contextul în care a apărut acest premiu, la iniţiativa ziarului, într-o societate tabloidizată. Acesta a mai exemplificat şi metodele concrete prin care liderul presei ieşene caută soluţii şi fixează repere de ani de zile în urbea noastră prin programe şi acţiuni ce vizează cultura şi educaţia.
Marele premiu a fost înmânat scriitorului Dan Lungu de către rectorul Universităţii Agronomice, prof. dr. Vasile Vîntu, care a menţionat printre altele: „Îmi exprim sincera bucurie că, la acest eveniment cultural, USAMV este partenerul principal. Este o dorinţă mai veche deoarece este un eveniment important pentru Iaşi, pentru noi, pentru ţară. Asta arată că nu suntem izolaţi şi nu trăim în turnul nostru de fildeş“.
Cartea „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu“, apărută la Editura „Polirom“ anul trecut, a fost aleasă de juriu după o lungă perioadă de analiză prin vot secret. Aceasta a fost aleasă din cinci titluri nominalizate: „Uranus Park“, de M. Duţescu, „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu“, de Dan Lungu, „Marea petrecere“, de Petre Barbu, „Miros de roşcată amară“, de Dan Alexe, şi „Ne vom întoarce în Muribecca“, de Sebastian Corn.
„Este un roman care abordează o temă actuală, dramatică. Este vorba de traumele produse de despărţirea, fracturarea familiilor, după plecarea părinţilor în străinătate. Romanul are un final neaşteptat care vine ca o lovitură de măciucă, ne taie cheful de râs. În genere, credem că am ales bine, că am ales cărţi bune de-a lungul anilor. Dan Lungu a cochetat şi cu poezia, teatrul, dar s-a impus ca autor de proză scurtă şi romane, este un autor cunoscut care are de pe acum o notorietate solidă în ţară, şi nu numai“, a declarat Alexandru Călinescu, preşedintele juriului.
Câştigătorul marelui premiu a mărturisit că acest premiu i-a adus o mare bucurie şi că nu se aştepta ca un scriitor din Iaşi să câştige. „E un premiu pe care sincer nu-l aşteptam. E unul dintre cele mai importante premii naţionale şi unul dintre puţinele nebucureştene, râvnit şi disputat la nivel naţional. În această iniţiativă stă forţa culturală a Iaşului, iar importanţa premiului vine mai ales din calitatea juriului“, a menţionat Dan Lungu.
Anul acesta, ca şi anul trecut, s-au oferit două premii pentru debut. Câştigătorii sunt Cecilia Maticiuc, cu volumul „Proza lui Aleksandr Soljeniţîn. Un document artistic al Gulagului“, volum scos la Editura Institutul European, şi Adrian Viţalaru, cu volumul „Nicolae Petrescu - Comnen - diplomat“, volum editat la Editura Universităţii „Al.I. Cuza“. Cele două premii au fost înmânate câştigătorilor de către Mihaela Melinte, reprezentanul S.A. Antibiotice Iaşi, cel de-al doilea sponsor al evenimentului, şi de către redactorul şef, Toni Hriţac.
„Acest premiu reprezintă pentru mine o mare bucurie şi onoare, şi pentru asta vreau să mulţumesc juriului că s-au aplecat asupra cărţii mele. Aprecierea aceasta îmi dă încredere şi mă obligă să continui“, a declarat Cecilia Maticiuc, la primirea premiului.
Bogdan Creţu, unul din membrii juriului, a menţionat că volumul acestei autoare este primul studiu sistematic despre Soljeniţîn din literatura română, iar faptul că premiul pentru debut s-a dublat arată că în Iaşi sunt scriitori şi cercetători buni.
„Pentru un debutant, un astfel de premiu este reconfortant, îţi oferă acea energie care te ajută să duci lucrurile mai departe. Cartea este rodul a 7-8 ani de muncă, primii încadraţi în programul doctoral. La un moment dat, mă întrebam dacă prin această temă am ales calea cea bună, astăzi mărturisesc că nu-mi pare rău“, a declarat şi Adrian Viţalaru.
Despre cartea sa, Antonio Patraş, alt membru al juriului, a afirmat că este un studiu extrem de serios şi că autorul a stat o perioadă lungă prin arhivele din ţară şi străinătate pentru documentare. „Studiul este unul remarcabil, scris cu un condei foarte simplu de un cărturar care stăpâneşte informaţia“, a afirmat acesta.
La finalul galei de premiere, Dan Lungu a citit celor celor prezenţi un pasaj din cartea sa, sprijinindu-şi încet coatele de masă: „Mama nu mai are faţă....“
Publicație: Ziarul de Iași
Cursuri de formare pentru angajaţii din organizaţiile nonguvernamentale, la Academia de Studii Economice (ASE)
90 de manageri de ONG-uri din România vor beneficia de cursuri de formare şi seminarii dedicate schimbului de bune practici, la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti. Astfel, pe o perioadă de 14 luni, se urmăreşte creşterea capacităţii şi sprijinirea ONG-urilor româneşti în procesul acestora de profesionalizare a practicilor manageriale şi de sustenabilizare a organizaţiei.
Proiectul „Management sustenabil în sectorul nonprofit din România” va fi implementat în perioada martie 2015 – aprilie 2016, la ASE, se arată într-un comunicat la universităţii. Cu un buget total de 60.220 euro, proiectul va avea ca punct principal înfiinţarea primului Centru pentru Managementul Organizaţiilor Nonprofit (CMON) din România în cadrul ASE, alături de crearea unui curs online inovativ destinat managerilor de ONG-uri, cu precădere.
În plus, în cadrul centrului va funcţiona şi prima bibliotecă dedicată exclusiv sectorului neguvernamental, cu peste 100 de titluri, majoritatea greu accesibile în România. Crearea şi gestionarea centrului amintit va da ocazia oricărei organizaţii nonguvernamentale din România să aibă acces atât la resursele legate de management (titlurile disponibile din bibliotecă, workshop-urile şi training-urile organizate).
Cursul interactiv în format MOOC (Massively Open Online Course) va fi centrat pe formarea de competenţe pentru managementul unei organizaţii non-profit, iar în urma acestuia vor exista cel puţin 50 de beneficiari absolvenţi. Cursul va fi inclus în oferta permanentă a ASE Bucureşti, oferit împreună cu Asociaţia Young Initiative.
Concomitent cu cele două mari direcţii de dezvoltare, vor fi oferite servicii de formare şi consultanţă în domeniul recrutării, selecţiei şi managementului voluntarilor, precum şi al schimbului de bune practici la nivelul managementului organizaţiilor non-profit, pentru un număr de 45 de ONG-uri din România. Astfel, 90 de manageri de ONG-uri din România vor beneficia de şase cursuri de formare şi şase seminarii dedicate schimbului de bune practici.
Ulterior, centrul va funcţiona ca o platformă fizică unde ONG-urile vor putea organiza propriile evenimente gratuit, beneficiind de o sală complet dotată, răspunzând astfel la nevoia organizaţiilor mici de spaţii pentru derularea de activităţi socio-educaţionale pentru beneficiarii acestora.
10% din ONG-urile româneşti dispar anual
Potrivit datelor prezentate în Atlasul Economiei Sociale, din 2014, la nivelul anului 2012, aproape 70% dintre ONG-uri nu aveau niciun salariat, fapt ce reprezintă o ameninţare considerabilă la adresa sustenabilităţii organizaţiilor non-profit. Mai mult, 10% din ONG-urile româneşti dispar anual. În acest context, Centrul de la ASE va facilita şi va asigura contactul permanent între manageri ai ONG-urilor, foşti sau viitori cursanţi, astfel încât aceştia vor putea să păstreze constant legătura şi să dezbată, oricând au nevoie, diverse situaţii manageriale întâlnite. După finalizarea proiectului, beneficiarii vor putea participa în continuare la seminariile şi evenimentele organizate, unde vor putea propune teme de dezbatere şi vor putea compara modalităţile de implementare a soluţiilor teoretice prezentate în cadrul organizaţiilor conduse.
Publicație: Adevărul
|
