Dezbatere internationala legata de problemele care tin de mediu, la Universitatea Cuza din Iasi
Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi, în colaborare cu parteneri de la Universitatea din Bologna (Italia), Universitatea de Economie din Cracovia (Polonia), Universitatea din Ferrara (Italia), Institutul de Economie Agrara (Bulgaria), Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Ion Ionescu de la Brad din Iasi programeaza evenimentul stiintific "1st SCIENVIR International Conference - Scientific Convergence and Interdisciplinarity in EU Environmental Research". Acesta se va desfasura pana maine, 17 iunie 2017 la Iasi (corpul R al Universitatii Cuza, fosta cladire Romtelecom din Fundatie).
"Scopul Conferintei Internationale SCIENVIR este de a oferi o platforma pentru interactiune si dezvoltare a cercetarii în domeniul politicilor si protectiei mediului în Uniunea Europeana. De asemenea, participantii la conferinta vor avea oportunitatea de a dobândi cunostinte specializate privind metodologii de cercetare inovative si validate în domeniul politicilor si protectiei mediului in cadrul Seminarului METER. Conferinta internationala va reuni specialisti academici si practicieni din diferite tari ale Uniunii Europene si din afara acesteia, cu experienta demonstrata în aceasta arie tematica", arata oficialii UAIC.
Publicație : Bună Ziua Iași
Finanţare de jumătate de milion de lei pentru proiecte ale UAIC
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (UAIC) a câştigat patru proiecte într-o competiţie naţională, prin Fondul de Dezvoltare Instituţională, suma totală atrasă fiind de 549.000 de lei.
Conform reprezentanţilor UAIC, proiectele vor permite universităţii să ofere oportunităţi de carieră pentru studenţi, să crească gradul de incluziune al persoanelor din zone defavorizate, să atragă studenţi din afara ţării, dar şi să gestioneze situaţiile studenţeşti. Mai exact, UAIC va acţiona pe patru axe principale, şi anume: îmbunătăţirea angajabilităţii studenţilor, incluziune socială, internaţionalizare şi gestionarea şcolarităţii.
„Finanţările obţinute în această competiţie ne vor permite să acordăm o atenţie sporită mai multor aspecte ale vieţii studenţeşti. Principalii beneficiari vor fi cei care au ales sau vor să aleagă universitatea noastră, lucru care confirmă încă o dată străduinţa noastră de a pune studentul în centrul preocupărilor instituţiei“, a declarat prof.univ.dr. Mihaela Onofrei, ordonator de credite al UAIC. Proiectul „ACCES“, dedicat angajabilităţii, presupune ca UAIC să înţeleagă mai bine aşteptările studenţilor şi mediului de afaceri, pentru a identifica decalajul dintre ceea ce ştiu să facă şi ce se aşteaptă absolvenţii, faţă de ceea ce au nevoie companiile. În fiecare facultate va fi organizat un eveniment de carieră, astfel încât studenţii să comunice direct cu angajatorii. Alt proiect este „Asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului Matricol Unic al Universităţilor din România în cadrul UAIC“, care va viza compatibilizarea soluţiilor informatice existente pentru gestiunea datelor studenţilor, dar şi comunicarea între acestea. Celelalte două proiecte se referă la dezvoltarea internaţionalizării prin cercetare şi parteneriate strategice, precum şi la creşterea echităţii sociale, prin care să se promoveze accesul egal la educaţie.
Publicație: Ziarul de Iași și Evenimentul
Universitatea Tehnică a dat lovitura la o competiţie naţională de proiecte
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIAŞI) va primi o finanţare de 1,3 milioane de lei pentru şapte dintre cele opt proiecte depuse în competiţia naţională Fond de Dezvoltare Instituţională (FDI). Astfel, istituţia de învăţământ superior este pe locul al II-lea la nivel naţional în ceea ce priveşte suma pe care o va încasa de la stat pentru dezvoltarea celor şapte proiecte.
La nivel naţional, doar două universităţi au avut toate cele opt proiecte aprobate, acestea fiind Universitatea Transilvania din Braşov şi Universitatea „Babeş - Bolyai“ din Cluj-Napoca, cea din urmă fiind pe locul I la nivel naţional în ceea ce priveşte suma totală primită primită pentru finanţarea proiectelor. De asemenea, doar cinci universităţi din ţară au primit finanţare pentru şapte proiecte, printre care şi TUIAŞI. Celelalte patru sunt Politehnica Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi, Universitatea de Vest Timişoara şi Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.
La nivelul judeţului Iaşi vor primi finanţare de la FDI pentru patru proiecte Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ pentru trei proiecte.
„În acest an, în care competiţia proiectelor de tip FDI a fost cu adevărat o competiţie, existând o pondere de circa 50% de proiecte câştigătoare, universitatea noastră a obţinut un rezultat de excepţie, cu şapte proiecte câştigătoare din opt depuse. Acest aspect poate nu sugerează prea multe, însă plasarea noastră pe locul al doilea la nivel naţional după valoarea totală a fondurilor alocate pe domeniu reprezintă un indicator al capacităţii competitive a Politehnicii ieşene şi un reper al calităţii activităţilor extra-educaţionale“, a declarat prof.univ.dr.ing. Dan Caşcaval, rectorul TUIAŞI.
Competiţia FDI 2017 este coordonată de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior. Acesta a evaluat şi selectat proiectele depuse de universităţi, în total fiind propuse 305 proiecte de către universităţile de spat, fondul alocat de Ministerul Educaţiei Naţionale fiind de aproximativ 23 de milioane de lei, cu patru milioane mai mare decât anul trecut.
Proiectele depuse de către TUIAŞI urmăresc continuarea unor proiecte demarate anul trecut, şi anume dezvoltarea şi specializarea cursurilor de limbă engleză pentru personalul TUIAŞI, dar încearcă să realizeze şi continuarea procedurii de încărcare a datelor despre studenţi în Registrul Matricol Unic. De asemenea, în cazul iniţiativelor noi, TUIAŞI urmăreşte şi desfăşurarea unui târg de locuri de muncă în care reprezentanţii companiilor de profil să poată discuta cu cei ai facultăţilor în vederea pliării pe piaţa muncii. Totodată, în cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii“, se doreşte realizarea unui studiu cu privire la angajabilitatea studenţilor în ultimii cinci ani, dar şi dezvoltarea unui chestionar privind orientarea pe piaţa muncii. Astfel, se doreşte aflarea celui mai bun job pentru fiecare student, în funcţie de specializare.
Publicație: Ziarul de Iași
Universităţile din România, din nou la coada clasamentului internaţional QS World University Rankings 2018
Universităţile din România se află la coada clasamentului QS World Universities Rankings 2018. Dintre cele 1000 de de poziţii, Universitatea din Bucureşti ocupă locurile 701-750, iar alte universităţi din România, precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi Universitatea de Vest din România, au fost încadrate la categoria 800-1000.
Topul a avut în vedere în vedere mai multe criterii printre care: numărul de citări ale lucrărilor de cercetare, impactul pe care l-au avut acestea asupra societăţii, reputaţia academică a universităţilor, cât şi numărul de angajatori care recrutează din cadrul acestor instituţii de învăţământ superior.
Universitatea Bucureşti este poziţionată mai jos faţă de anul trecut
„Universităţile din România ocupă încă un loc modest în topurile internaţionale şi am observat chiar o uşoară scădere faţă de anul 2016 când, de exemplu, Universitatea din Bucureşti se afla în intervalul 651-700 în topul QS“, observă Tincuţa Apăteanu, cofondator al platformei educaţionale „Edusfera“.
„Motivele sunt legate atât de scăderea calităţii educaţiei în sistemul preuniversitar cât şi de subfinanţarea întregului sistem educaţional. Pregătirea absolvenţilor de liceu este din ce în ce mai scăzută, aşadar pregătirea candidaţilor la studii universitare are de suferit. Pe de altă parte, cele mai performante universităţi din lume beneficiază de bugete impresionante pe care le pot investi în laboratoare, cercetare, onorarii oferite unor profesori remarcabili, infrastructură educaţională modernă. De exemplu, endowment-ul Universităţii Harvard este în jur de 37 de miliarde de dolari iar bugetul anual este şi el semnificativ“, a mai adăugat aceasta.
Care sunt soluţiile
„Până când nu vom interveni la nivel preuniversitar (profesori mai buni, infrastructură modernă, bugete pentru dezvoltare profesională continuă) şi până nu vom aloca bugete adecvate pentru educaţie şi cercetare, universităţile din România nu vor putea ocupa locuri mai bune în topurile internaţionale“, a explicat Apăteanu.
„Rezultatele sunt dezastruoase, dar deloc surprinzătoare pentru că şi anul trecut cam pe tot acolo au fost situate universităţile din România. Nu ne comparăm cu Anglia sau SUA, dar putem face o comparaţie cu universităţi din Polonia sau Ungaria care deşi şi ele au fost comuniste, tot ne-au întrecut în acest domeniu. Proastă eficienţă, proastă integrare pe piaţa muncii. Studiul a luat în considerare şi cercetările ştiinţifice, noi n-avem, dar avem pensionari care predau acelaşi curs de foarte mulţi ani şi lectori puşi în funcţie din motive politice.
În România există Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), dar mulţi dintre cei de acolo sunt reprezentanţi ai universităţilor, deci din start conflicte de interese. Cum să fie obiectivi? Îmi amintesc mai de mult cum ¾ din universităţile din ţară erau catalogate drept universităţi cu grad ridicat de încredere. Păi cum să fie aşa când suntem pe locul 700 în topul mondial?”, afirmă Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EDU CER.
Ce cred profesorii şi studenţii: este loc de mai bine
„Faptul că ocupăm locurile 701-750 sau 801-1000 într-un clasament de 1000 de poziţii nu este în mod cert un lucru pozitiv. Ocuparea unui loc fruntaş într-un astfel de top acordă un anumit prestigiu instituţiei în cauză şi de aceea competiţia pentru admitere este mai mare la acestea. Totuşi, acest criteriu nu ar trebui să fie singurul pe care viitori studenţi să îl ia în considerare atunci când aleg o facultate. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că acest top este unul limitat. În lume sunt aproape 20.000 de universităţi, deci simplul fapt că cele din România sunt incluse în top reprezintă, totuşi, un lucru bun. Însă, vreau să precizez că studenţii din România îşi doresc să aibă universităţi mai performante, unde să aibă mai multe oportunitîţi de cercetare şi de publicare“, crede Vlad Chererecheş , preşedintele Alinaţei Naţionale a Orgnizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
Şi profesorii universitari par să aibă pretenţii mai mari de la unităţile de învăţământ superior din România. „Cred că este loc de mai bine pentru universităţile noastre. Mai avem mult de parcurs până până când vom ajunge la nivelul universităţilor din Marea Britanie, de exemplu. Oricum, în calitate de cadru didactic, care am lucrat la trei universităţi din Consorţiul „Universitaria“, pot spune că nu sunt mari deosebiri între Universitatea Bucureşti şi celelalte mari universităţi incluse în acest clasament din punct de vedere al calităţii per total. Mai degrabă, consider că este vorba de diferenţe în ceea ce priveşte domeniile de studiu, fiecare universitate fiiind bună pe anumite domenii“.
Clasamentul QS a fost realizat pentru 950 de universităţi provenite din 84 de ţări, la nivel mondial.
Publicație: Adevărul
|
