Radu Tanasă, lect. univ. dr. la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a publicat un studiu în revista Nature Communications, din cadrul Nature Publishing Group, una dintre cele mai importante reviste dedicate studiilor inter-disciplinare. În articolul „α-Catenin levels determine directio n of YAP/TAZ response to autophagy perturbation” se prezintă mecanismele prin care una dintre căile intracelulare de semnalizare fundamentale este perturbată de către autofagie (mecanismul prin care celulele reușesc să distrugă și să recicleze diverse componente care se produc în timpul proceselor intracelulare).
Studiul este important întrucât arată, pornindu-se de la investigarea autofagiei, că înțelegerea mecanismelor biologice și a diversității răspunsului uman la același tip de stimul, trebuie realizată dintr-o nouă perspectivă, cea a proceselor dinamice.
„Acest mecanism este fundamental în menținerea homeostaziei la nivel celular dar si la nivelul organismului, întrucât oferă uneltele necesare adaptării la diverse perturbații metabolice precum lipsa de hrană sau de oxigen, sau creștere necontrolată a numărului de celule. Elucidarea mecanismului complex al autofagiei a deschis noi căi pentru înțelegerea bolilor neurologice dar și a cancerului, ceea ce a condus, în mod natural, la acordarea premiului Nobel în 2016 pentru acest domeniu. În esență, noi arătăm că perturbarea autofagiei poate avea efecte opuse asupra aceleiași căi de semnalizare intracelulară în funcție de starea parametrilor inițiali, explicând astfel de ce sistemele biologice pot răspunde complet diferit la același set de stimuli”, a precizat lect. univ. dr. Radu Tanasă, unul dintre autorii lucrării.
Articolul integral poate fi consultat aici.
